Până recent, multe guverne europene au manifestat indiferență față de intenția președintelui american Donald Trump de a achiziționa Groenlanda.
În prezent, liderii politici din Europa percep această situație ca un risc real. Planurile președintelui SUA au devenit mai serioase. În acest context, capitalele europene caută soluții rapide pentru a evita o criză majoră.
„Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump. El este într-o stare agresivă și trebuie să fim capabili să răspundem.”, a declarat un diplomat al Uniunii Europene implicat în discuțiile curente.
La Washington, secretarul de stat Marco Rubio a anunțat că va avea o întâlnire săptămâna viitoare cu oficiali danezi pentru a discuta despre posibilitatea ca SUA să achiziționeze Groenlanda.
Casa Albă afirmă că Donald Trump preferă o soluție negociată, dar nu exclude și varianta unei intervenții militare.
Reacțiile din Europa au fost imediate. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a confirmat discuții cu omologii din Germania și Polonia pentru a elabora un răspuns comun al Uniunii.
„Obiectivul este consolidarea Europei, UE, pentru a descuraja amenințările, atacurile asupra securității și intereselor sale. Groenlanda nu este de vânzare și nu poate fi luată… astfel încât amenințările trebuie să înceteze.”, a menționat Jean-Noël Barrot.
Jurnaliștii de la POLITICO au intervievat oficiali, diplomați, experți și reprezentanți NATO pentru a evalua instrumentele disponibile Europei. Rezultatul a fost o analiză bazată pe opinii despre această temă de actualitate.
Sursele au solicitat anonimat pentru a putea discuta deschis.
„Toți sunt foarte surprinși și nu știu de fapt ce instrumente avem la dispoziție. Nimeni nu este sigur ce ar putea face, deoarece americanii pot face orice doresc. Dar trebuie să avem răspunsuri rapide. Nu putem aștepta trei, cinci sau șapte ani.”, a declarat un fost parlamentar danez.
De asemenea, POLITICO a ilustrat și cele patru strategii propuse de Donald Trump pentru a obține Groenlanda, în pași simpli.
Opțiunea 1: Soluție negociată de compromis
Donald Trump consideră Groenlanda crucială pentru securitatea SUA, acuzând Danemarca că nu oferă protecție suficientă împotriva influenței Rusiei și Chinei în zona arctică.
O înțelegere negociată ar putea fi cea mai rapidă soluție pentru ieșirea din impas.
În această situație, Donald Trump ar putea prezenta rezultatul ca pe o victorie, în timp ce Danemarca și Groenlanda și-ar păstra imaginea.
Un fost oficial NATO a sugerat implicarea alianței pentru mediere, similar cu intervențiile anterioare între Turcia și Grecia.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a afirmat că administrația Trump consideră Groenlanda insuficient securizată.
„Pe măsură ce gheața se topește și rutele din Arctica se deschid… Groenlanda devine un factor de risc major pentru securitatea continentală a Statelor Unite.”, a spus oficialul.
Unii aliați NATO avansează planuri pentru întărirea securității insulei, deși experții consideră că pericolul unei amenințări directe din partea Rusiei sau Chinei este exagerat.
Printre sugestii se află creșterea cheltuielilor militare în regiunea arctică, organizarea de exerciții suplimentare și trimiterea de trupe pentru apărarea Groenlandei, dacă situația o impune.
De asemenea, NATO ar putea iniția un program denumit „Arctic Sentry”, similar celor existente pentru alte zone.
„Toate măsurile posibile pentru intensificarea prezenței NATO în apropierea Groenlandei și pentru a răspunde cerințelor lui Trump trebuie utilizate”, a afirmat un diplomat NATO.
Donald Trump evocă și resursele naturale ale Groenlandei, precum minerale, petrol și gaze naturale.
Totuși, exploatarea acestora este costisitoare din cauza condițiilor dure, ceea ce face resursele mai puțin atractive comparativ cu alte regiuni.
Diplomați danezi au precizat că au încercat ani de zile să aducă investiții în Groenlanda, dar fără succes. Un oficial european menționează că poziția mai multor state europene începe să se modifice.
Opțiunea 2: O ofertă financiară semnificativă
Administrația Trump sprijină demersurile pentru independența Groenlandei.
Ideea este ca, după separarea de Danemarca și semnarea unui acord bilateral, insula să primească fonduri considerabile din partea SUA.
Deși nu a exclus utilizarea forței armate, Donald Trump preferă ca decizia să fie voluntară.
În acest ritm, Uniunea Europeană și Danemarca încearcă să le ofere groenlandezilor condiții financiare mai avantajoase.
Comisia Europeană intenționează dublarea fondurilor pentru Groenlanda începând cu 2028, conform unui proiect de buget pe termen lung publicat în septembrie.
Potrivit documentului, cheltuielile UE pentru Groenlanda ar putea ajunge la circa 530 de milioane de euro pentru șapte ani.
La aceste sume se adaugă sprijinul financiar de la Danemarca. În plus, Groenlanda ar putea solicita încă 44 de milioane de euro din fonduri europene destinate teritoriilor îndepărtate.
Sprijinul actual vizează domenii precum sănătatea, educația, protecția socială și tranziția ecologică.
Noile inițiative includ și dezvoltarea resurselor locale pentru exploatarea mineralelor.
„Mulți oameni trăiesc sub pragul sărăciei, infrastructura este deficitară, iar resursele sunt exploatate în principal de companii daneze, fără beneficii pentru Groenlanda”, a afirmat Kuno Fencker.
O ofertă atractivă din partea Danemarcei și UE ar putea reduce tentația promisiunilor americane și ar putea menține Groenlanda apropiată de Europa.
Opțiunea 3: Presiune economică severă
După primul mandat al lui Donald Trump, statele europene au încercat să construiască alternative de securitate independente de SUA, în special în nordul Europei și zona arctică.
„Au fost depuse numeroase eforturi pentru a găsi soluții care să garanteze securitatea europeană, nordică și arctică, fără implicarea directă a SUA”, a explicat Thomas Crosbie, expert militar american la Colegiul Regal Danez de Apărare.
Însă, o confruntare directă cu Statele Unite ridică probleme importante.
„Este dificil, dar nu imposibil. Nu cred că cineva s-a gândit cu seriozitate la asigurarea securității europene împotriva Americii. Este o idee futuristă.”, a spus Crosbie.
Uniunea Europeană deține un instrument important, mecanismul anti-coerciune, denumit „bazooka comercială”, creat după primul mandat al lui Trump.
Acest mecanism permite UE să răspundă la măsuri comerciale nedrepte impuse de alte state.
Bruxelles-ul a avertizat cu utilizarea acestui instrument după impunerea unor tarife vamale de către Washington, dar a renunțat în iulie 2018, în cadrul unui acord temporar.
Actualmente, Statele Unite mențin unele tarife, iar UE ar putea relua utilizarea acestui mecanism.
„Exporturile noastre către SUA depășesc 600 de miliarde de euro anual, iar pentru o treime din aceste produse avem o cotă de piață de peste 50%, ceea ce ne conferă o anumită putere în negocieri”, a declarat Bernd Lange, președintele comisiei pentru comerț a Parlamentului European.
Pentru ca această amenințare să fie eficientă, Donald Trump trebuie să creadă că Uniunea Europeană este hotărâtă să-și apere interesele.
Opțiunea 4: Prezență militară pe teren
În cazul unei intervenții militare directe a SUA în Groenlanda, opțiunile europene sunt limitate.
„Ei nu vor ataca preventiv înainte ca americanii să revendice oficial insula, întrucât ar fi considerat un act de război. Însă, dacă americanii acționează, reacția depinde mult de amploarea prezenței militare americane”, a explicat Crosbie.
Lucrurile se schimbă radical dacă SUA trimit forțe armate pe teren.
Din punct de vedere legal, Danemarca poate fi obligată să reacționeze militar în situația unei invazii.
Un ordin din 1952 prevede că armata trebuie „să intervină imediat, fără a aștepta ordine suplimentare” în cazul unui atac asupra teritoriului danez.
Un diplomat european susține că statele din Europa ar putea trimite trupe în Groenlanda dacă Danemarca solicită ajutorul.
Această decizie ar crește costurile și riscurile unei incursiuni americane. Berlinul și Parisul ar putea contribui cu forțe militare în sprijin.
Chiar dacă aceste trupe nu pot opri o invazie, ele ar avea un efect de descurajare.
„Unii ar putea costuma o rezistență fizică, ca în cazul protestelor din Piața Tiananmen, forțând armata americană să recurgă la violență sau să se retragă”, a explicat Crosbie.
Această strategie prezintă riscuri semnificative pentru Groenlanda și locuitorii săi.
„Este un teritoriu neexplorat, însă este foarte probabil să apară pierderi de vieți omenești în încercarea de a respinge pretențiile americane asupra Groenlandei.”, a concluzionat Crosbie.