Bulgaria a devenit oficial, începând cu 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat care a adoptat moneda euro. Însă, țara vecină a fost devansată, în ianuarie 2023, de Croația, țară din fosta Iugoslavie cu o economie puternic dependentă de turism, considerată o tranziție câștigată către euro. Ce se întâmplă, însă, cu România? În ce interval de timp ne-am putea aștepta ca și țara noastră să îndeplinească criteriile de convergență pentru a realiza trecerea la moneda euro?
România a ratat o oportunitate importantă în 2015, care ne-ar fi protejat de măsurile de austeritate din prezent, afirmă experții. Potrivit specialiștilor în economie, autoritățile nu au avut oportunitatea obiectivă – având în vedere cifrele deficitului economic – și nici nu și-au propus, deocamdată, să accelereze procesul de aderare la euro, un demers din care economia românească ar avea numai de câștigat. Cetățenii ar beneficia de credite de trei ori mai accesibile, precum în Bulgaria. Mai mult, se poate prefigura o situație similare cu Ungaria, unde Bulgaria ar putea atrage investitori strategici, contrar interesului nostru.
Cel mai optimist scenariu indică anul 2028 ca posibilitate pentru trecerea României la moneda euro.
Impactul monedei euro asupra Bulgariei: provocări și creșteri de prețuri
Așa cum a scris publicația Gândul, tranziția la euro a generat multiple provocări în Bulgaria. Deși integrarea în moneda comună a fost anunțată din timp, intrarea oficială în vigoare din 1 ianuarie 2026 a surprins comercianții nepregătiți și cetățenii de rând din țară.
Consumatorii care au vrut să plătească în euro au fost sfătuiți fie să achite în leva, fie au primit restul în moneda tradițională bulgară. În plus, au apărut plângeri legate de majorări ale prețurilor la raft: O pâine, care costa 1 lev, a ajuns la 2, apoi la 3 leva, iar acum se vinde cu 1,5 euro.
Sursa foto: Profimedia
Evoluția economică a Croației după trecerea la euro în 2023
Acum exact trei ani, la 1 ianuarie 2023, Croația a oficializat aderarea la moneda euro. În același an, cetățenii s-au bucurat de admisia țării în Spațiul Schengen, după o decizie luată la aproximativ un deceniu de la integrarea în Uniunea Europeană.
Catedrala din Zagreb / foto: Envato
De atunci, moneda croată kuna, introdusă după obținerea independenței în anii ’90, a fost înlocuită de euro. Inițial, scepticismul publicului a fost mare, însă cu timpul s-a demonstrat că adoptarea monedei euro a impulsionat semnificativ turismul, un sector cu contribuție majoră la PIB-ul Croației.
Ca și în cazul Bulgariei, etapa inițială a implementării euro a fost însoțită de creșteri de prețuri la nivelul comerțului cu amănuntul.
Analistul Adrian Negrescu: Trecerea la euro aduce prosperitate, iar bulgarii vor putea să se împrumute de trei ori mai ieftin decât românii
Contactat de publicație, economistul Adrian Negrescu afirmă că adoptarea euro de către Bulgaria reprezintă o șansă excepțională pentru creșterea economică a țării.
- Trecerea la euro ar fi un beneficiu major și pentru România, însă, în momentul de față, nu îndeplinește condițiile de convergență – din cauza inflației uriașe și a crizei economice persistente, care se preconizează că va continua și în 2026. În cel mai optimist scenariu, aderarea ar putea avea loc în 2028.
- De asemenea, politicienii nu prioritizează această direcție, fiind mai interesați de aderarea la OCDE ( Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).
Conform economistului, creșterea prețurilor în Bulgaria este o etapă temporară, menită să se stabilească în timp, după care economia țării va beneficia de efecte pozitive, precum scăderea costurilor pentru credite, stabilitate economică și atragerea de investiții străine strategice.
Trecerea la euro va genera, pe termen mediu și lung, prosperitate, acces la locuri de muncă mai bine plătite, și investiții strategice din partea multinaționalelor, precum și credite de trei ori mai accesibile decât în România. Economia bulgară va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană, ceea ce va asigura predictibilitate fiscală, evitând creșterea taxelor și impozitelor, ca în România.
România privește cu invidie situația Bulgariei. Deși, pe termen scurt, se resimte o creștere a prețurilor, aceasta este o consecință temporară, întâlnită și în alte țări în momentul aderării la euro. Comercianții bulgari vor fi nevoiți să ajusteze prețurile pentru a menține vânzările, dat fiind puterea de cumpărare redusă a populației.
Bulgaria ne va atrage potențialii investitori, după modelul Ungariei. 2028 este anul optimist pentru adopția euro
Economistul mai subliniază că, odată cu adoptarea euro, bulgarii se vor bucura de credite mult mai ieftine, în timp ce România va rămâne în continuare cu credite costisitoare. Mai grav, avertizează Negrescu, țara noastră are nevoie de investiții strategice și de infuzie de capital, însă, potrivit statisticilor, în anul 2024, vom avea recorduri minime în acest domeniu, iar investițiile pot migra spre Bulgaria. În ultimii ani, România a pierdut milioane de euro în investiții directe străine, preferând Ungaria.
Perspectivele pentru bulgari sunt pozitive: vor beneficia de credite mai ieftine, de stabilitate și de predictibilitate financiară. Euro va atrage investiții și va consolida economia.
România doar visează la asemenea beneficii, având o inflație extrem de ridicată, cele mai mari din Europa, cu taxe și impozite în creștere rapidă. Politicile fiscale deficitar-economice și datoria publică de peste 60% din PIB complică aderarea. În cel mai optimist scenariu, aderarea ar putea avea loc abia în 2028, consideră Adrian Negrescu.
Șanse reduse pentru aderarea României la zona euro
- Șansele de aderare sunt limitate. Procesul de aliniere la criteriile de la Maastricht a evoluat redus, iar cel mai optimist scenariu de aderare este între 2028 și 2029, dacă autoritățile vor prioritiza această țintă, însă nu pare să fie direcția actuală a politicienilor.
- Având o datorie publică uriașă, România împrumută în mod constant și continuă să fie dependentă de piețe externe, iar 2026 este un an crucial pentru economie. Investitorii vor prefera, probabil, Bulgaria, caracterizată prin stabilitate și credite mai accesibile, fiind potențial afectată de aceste preferințe.
Cristian Păun: România ar fi evitat criza actuală dacă ar fi adoptat euro anterior
Profesorul universitar Cristian Păun subliniază că aderarea Bulgariei la euro a fost benefică, iar România ar fi trebuit să urmeze același pas cu câțiva ani în urmă, întrunind condițiile de convergență. Expertul amintește că și Bulgaria s-a confruntat cu o inflație de patru cifre, însă, datorită trecerii la euro, a depășit criza economică.
Cristian Păun rememorează perioada în care România putea adera la euro, considerând anul 2015 drept cel mai potrivit moment, când toate cele patru criterii de convergență erau îndeplinite.
Bulgaria intră în Zona Euro, finalizând un proces început în anii ’90, după o inflație de patru cifre ce a zdruncinat economia țării.
Noi, însă, rămânem în afara acestei piețe, observând de pe margine și criticând lipsit de perspectivă. În anii 2014-2015, îndeplineam toatecriteriile inginerești pentru aderare, însă din cauza ajustărilor fiscale și a crizei din 2010–2011, am amânat de mai multe ori această țintă.
Inițial, în 2015, aveam toate condițiile pentru aderare, însă modificările fiscale și contextul economic au întârziat processul.
(…)
ROEXIT parțial din cauza pierderii unei șanse importante
Cristian Păun consideră că autoritățile au ratat cel puțin cinci ocazii de aderare, cel mai bun an fiind 2015.
- Ieșirea din acea oportunitate a dus la un ROEXIT parțial, menținând România la periferia Uniunii Europene, cu o monedă sub control politic și mai inflationistă decât euro, folosită pentru a susține cheltuieli publice tot mai mari. De atunci, am amânat de cel puțin cinci ori aderarea la euro, în 2014, 2015, 2019, 2024 și foarte probabil în 2029.
- Criticii actuali și din trecut interpretează greșit beneficiile aderării, ignorând avantajele eliminării fluctuațiilor schimburilor valutare, a disciplinei financiare și fiscale, stimulând investițiile și comerțul liber, esențiale pentru integrarea europeană.
„Dacă am fi adoptat euro anterior, nu am fi traversat această perioadă plină de dificultăți, marcate de inflație”
- Adoptarea euro mai devreme ar fi evitat costurile sociale și economice generate de actuala criză, și ar fi asigurat o stabilitate mai mare pentru economia națională.
- Problemele majore ale României sunt reprezentate de izolaționism, suveranism excesiv, euro-scepticism și o atitudine ipocrită față de proiectul european.
- Felicitări Bulgariei pentru acest pas, fiind un progres spre integrarea și stabilitatea europeană. În timp ce Bulgaria va beneficia de euro, România riscă să devină tot mai dependentă de leu, cu datoria publică depășind 60% din PIB, fără perspective clare de convergență.
PS: Chiar și românii observă deteriorarea încrederii în leu: depozitele în euro au crescut cu 16% în 2025, în timp ce cele în lei doar cu 2%. Totuși, specialiștii din Banca Centrală vor asigura stabilitatea și vor încerca să tempereze această evoluție.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
- Impactul aderării Bulgariei la euro asupra românilor și schimbările economice analizate de Cristian Socol.
- De la Ungaria la Bulgaria: România, percepută ca o țară în declin economic, în timp ce vecinii evoluează spre stabilitate și euro. Specialiștii bulgari afirmă: „Nu dorim să fim ca România!”
- Croația reintroduce serviciile militare obligatorii – motivele deciziei și contextul european, chiar dacă nu are legătură directă cu Rusia.