La finalul celui de-al doilea trimestru al anului trecut, raportul dintre datoria brută a guvernului și PIB-ul în zona euro era de 88,2%, în creștere față de 87,7% la sfârșitul primului trimestru al aceluiași an. În Uniunea Europeană, indicatorul a crescut de la 81,5% la 81,9%. În 2026, Europa pare că se confruntă cu noi provocări și cu niveluri variate ale datoriei publice. De asemenea, prognozele economiștilor indică faptul că statele din blocul comunitar vor continua să se lupte cu dificultăți fiscale generate de crizele anterioare, populația îmbătrânită și creșterea necesarului de cheltuieli.
Ce reprezintă datoria publică și cum se calculează
Definiția din manualul de economie precizează că datoria publică a unei țări reprezintă suma totală a fondurilor împrumutate de guvern din piețele interne și externe, esențială pentru acoperirea deficitelor bugetare și a investițiilor, fiind exprimată ca procent din PIB pentru a evidenția gradul de îndatorare. Pe scurt, datoria publică se referă la nivelul de îndatorare al unui stat față de terți precum persoane fizice, instituții financiare, companii, din țară sau din străinătate, care au achiziționat obligațiuni emise de stat pentru susținerea finanțelor publice.
Statele care înregistrează cele mai ridicate datorii publice se află în sudul Europei, în timp ce țările nordice și cele din est mențin rate ale datoriei mai scăzute.
Conform datelor recente publicate de Eurostat, cele mai mari niveluri ale datoriei în UE au fost înregistrate de Grecia, 151,2%, Italia, 138,3%, Franța, 115,8%, Belgia, 106,2% și Spania, 103,4%. În schimb, cele mai mici niveluri au fost în Estonia, 23,2%, Luxembourg, 25,1%, Bulgaria, 26,3% și Danemarca, 29,7%. În cazul țării noastre, datoria publică a ajuns la 1.095 miliarde lei, echivalentul a 59% din PIB.
Sursa: Eurostat
Principalii factori care influențează creșterea datoriei publice
Majorarea datoriei publice în statele din Uniunea Europeană este influențată de mai mulți factori. Deficitele bugetare excesive determină guvernele să se împrumute în mod constant și să crească nivelul datoriei. De asemenea, creșterea ratelor dobânzilor, cheltuielile sporite pentru apărare din cauza tensiunilor geopolitice și presiunile demografice pun presiune asupra economiilor.
Mai mult, diferențele în ritmul de creștere economică ale fiecărui stat joacă un rol crucial în nivelul de îndatorare. Unele țări pot reduce datoriile prin creșterea rapidă a PIB-ului, în timp ce statele mai vulnerabile rămân expuse riscurilor.
Datoria României se apropie de limita impusă de UE
În peisajul european, datoria publică a României a atins valoarea de 1.095 miliarde de lei, echivalentul a 59% din PIB. Datele publicate de Ministerul Finanțelor indică că în primele nouă luni ale anului anterior, datoria publică a crescut cu aproximativ 130 miliarde de lei. Problema este că nivelul datoriei guvernamentale aproape atinge limita de 60% din PIB, stabilită ca obiectiv de stabilitate pentru România în aderarea la Uniunea Europeană.
Sursa: Eurostat
Țara noastră are un nivel de îndatorare similar cu cel al Poloniei (57% din PIB), în timp ce vecinii maghiari au depășit pragul de 60%. Bulgaria, pe de altă parte, reușește să mențină una dintre cele mai scăzute datorii din UE, sub 30% din PIB. Totuși, există și state cu nivel de datorie peste limita recomandată, precum Grecia, Italia și Franța.
Sursa: Ministerul de Finanțe
Deși datoria publică a României este mai mică comparativ cu cea a altor state din Europa, economiștii avertizează, până la momentul pandemiei din 2020, că o economie de nivelul țării noastre nu poate suporta o datorie mai mare de 45-50% din PIB. Nivelul de îndatorare de aproape 60% din PIB continuă să reprezinte o provocare pentru capacitatea autorităților de a echilibra deficitul bugetar și de a stimula creșterea economică.
Pentru anul 2026, se așteaptă să fie clar dacă această datorie va genera venituri sustenabile sau dacă cheltuielile publice vor fi orientate spre plăți fixe.
Recomandarea autorului
Situație alarmantă prezentată de FMI: datoria globală continuă să crească și va depăși 100% din PIB. Cum se situează România
De la faliment, la decizii majore: evoluția Greciei ca lider al Eurogrupului, în timp ce România se confruntă cu inflație și măsuri de austeritate