O fisură apărută într-un boiler de abur, „care are dimensiunea unui bloc de locuințe de 8-10 etaje”, conform explicațiilor inginerului care îl întreține, a redus capacitatea CET București Sud. Avaria a lăsat zilnic mii de blocuri fără căldură și apă caldă. Vineri, HotNews a vizitat centrala pentru a observa cum arată o astfel de defecțiune și ce spun specialiștii responsabili cu reparațiile sistemului vechi și fragil.
- Locatarii blocurilor fără căldură și-au exprimat, cu supărare, convingerea că „lucrează ca Doreii și nu fac nimic”. Ca jurnaliști, este datoria noastră să ascultăm și opiniile celor supuși criticilor publice.
- Marius Bucur, șeful inginerilor la CET Sud, explică de ce avariile la astfel de instalații nu se gestionează în câteva ore, ci în mai multe zile. Inginerul consideră că „O simplă reorganizare administrativă nu soluționează problemele tehnice. Acestea se rezolvă prin investiții.”
Când auzi de cazan, te gândești la un obiect mic, precum un butoi. În realitate, este altceva. Ridici privirea și nu se termină. „Ca înălțime, fiecare cazan e comparabil cu un bloc de 8-10 etaje”, precizează Marius Bucur, inginer-șef la CET București Sud. „Dimensiunea acestora conferă și o inerție termică foarte mare.”
VIDEO – Verificare în interiorul CET Sud:
Turnurile de vapori de pe drumul către Marea Neagră
Centrala CET Sud este situată în zona sudică a orașului, peste Dâmbovița, în apropierea Parcului Natural Văcărești, aproape de târgul Vitan, un reper cunoscut pentru locuitori. Torrele de fum sunt vizibile de la distanță pe drumul către autostrada spre Marea Neagră.
La intrarea în CET Sud, accesul se face cu cască de protecție. Turul se realizează pe o pasarelă metalică, situată la înălțime, printre cazane dispuse pe mai multe nivele, conducte masive și ventilatoare în funcțiune.
Sunete anunță funcționarea normală
Se resimțeşte ca în interiorul unei hale industriale vechi, precum cea de la Piața Obor, însă nu există tarabe, ci instalații imense.
Zgomotul generat de acestea este constant și suficient de puternic pentru a face dificilă conversația. Dimensiunile echipamentelor și ritmul continuu al funcționării transmit senzația unui sistem funcțional non-stop, până când ceva cedează.
Inginerul Coman: inerția face parte din modul de funcționare a centralei
Cazanele de abur din CET București Sud sunt instalații industriale de mari dimensiuni, identice ca tip și funcție. Această inerție este esențială pentru modul de operare al centralei, explică Dumitru Coman, cel de-al doilea inginer cu care discută.
Aceste cazane se încălzesc și se răcesc lent, iar oprirea sau repornirea lor rapidă nu este posibilă. Din acest motiv, orice intervenție, chiar și cea punctuală, necesită oprirea completă a sistemului și un timp de așteptare de rigoare, adaugă specialistul.
Fisură minoră, impact semnificativ
Defecțiunea care a condus la reducerea capacității de producție a fost o fisură apărută pe una dintre țevi în interiorul unui cazan de abur. În timpul intervenției, inginerii arată pe telefon imagini din interiorul instalației, unde se observă fasciculele de țevi și porțiunea înlocuită.
„Uite, s-a spart o țeavă și trebuie să o oprești pe întregul cazan”, explică inginerii. „Pentru intervenție, trebuie să-l izolezi, să-l răcești complet și apoi să faci înlocuirea. După aceea, îl repornești.”
Cazanul funcționează la temperaturi și presiuni înalte și este un ansamblu complet închis. Din acest motiv, oprirea nu duce imediat la reparație.
Răcirea instalației durează zeci de ore, până când condițiile de siguranță pentru echipele de intervenție sunt asigurate. „Nu se poate intra în interior până nu se răcește complet. Siguranța personalului este prioritară”, explică Coman și Bucur.
Efect în lanț: oprirea cazanului duce la oprirea turbinei
Oprirea cazanului a determinat automat și oprirea turbinei asociate, întrucât producția trebuie să fie continuă. „Atunci când s-a oprit cazanul de abur nr. 4, s-a oprit și turbina, deoarece nu mai există abur”, explică Marius Bucur. „Fără abur, nu se mai generează energie electrică sau termică în acel circuit.”
CET Sud nu s-a oprit complet, unele cazane și turbine fiind în funcțiune. Totuși, dispariția unui cazan a redus considerabil capacitatea totală. „Un singur cazan oprit nu duce la oprirea centralelor, însă limitează semnificativ funcționarea”, afirmă inginerul.
Intervenția a fost realizată după răcirea completă a instalației. „Planul inițial era de trei zile, am reușit să finalizăm în două”, menționează inginerul-șef Bucur. Aceasta a fost o muncă continuă.
Există o alternativă?
La CET București Sud, nu există o rezervă în sens clasic – un cazan identic gata de operare în cazul unei defecțiuni. Soluția de urgență constă în funcționarea cu celelalte agregate disponibile, în limitele de funcționare ale sistemului.
Unele cazane au fost retrase definitiv din utilizare și nu mai pot fi folosite temporar. „Cazanele 5 și 6 sunt eliminate din activitate. Odată retrase, nu mai sunt considerate resurse de rezervă și nu apar în sistemul național de distribuție energetică”, precizează Dumitru Coman, inginer al centralei.
Inginerul șef Bucur evidențiază vechimea echipamentelor și durata de viață depășită
Absenta resurselor de rezervă se datorează, în principal, îmbătrânirii echipamentelor. „Orice echipament energetic are o durată de viață estimată între 20 și 25 de ani, maxim 30”, menționează Marius Bucur. „După această perioadă, se face reparație capitală sau se scoate din funcțiune.”
Reparația capitală implică investiții de circa 40-50% din prețul unui echipament nou și poate extinde durata de operare cu un ciclu suplimentar. „Cazanele scoase din exploatare nu mai funcționează și nu mai pot fi autorizate pentru utilizare”, adaugă specialistul.
Funcționarea CET Sud
CET București Sud operează în regim de cogenerare, producând simultan energie electrică și termică. „Utilizând același abur pentru două produse”, explică cei care conduc sistemul.
Aburul acționează o turbină pentru generarea de energie electrică, fiind ulterior folosit pentru încălzirea apei din rețeaua de termoficare.
Pornirile și opririle sunt procese lente: „Pornirea unui cazan durează aproximativ șase ore, iar o turbină, din stare rece, necesită tot circa șase ore. O pornire completă poate dura 12-14 ore”, precizează inginerul.
Detectarea defecțiunilor
Defecțiunile sunt monitorizate continuu, prin sisteme automate și personal specializat. În centrala de control sunt urmăriti parametrii precum presiunea, temperatura și debitul. „Orice anomalie este indicată prin alarme vizuale și sonore”.
De asemenea, personalul face verificări periodice în instalație. „Fiecare are o zonă asignată. Dacă detectează ceva în neregulă, semnalează. Se decide dacă se poate continua sau se oprește. În acest caz, s-a optat pentru oprire.”
Pozitia caloriferelor în condiții de agent termic
După reparația fisurii, ELCEN a anunțat livrarea agentului termic la temperaturi de 96-97°C. În multe zone, însă, caloriferele au rămas reci.
Explicația inginerilor: „Temperatura nu este singurul factor. Cantitatea de căldură depinde de debit înmulțit cu diferența de temperatură dintre tur și retur.” „Chiar dacă agentul are 100 de grade, dacă circulația nu există, caloriferul nu se va încălzi.”
În zonele aproape de centrală, agentul termic ajunge la temperaturi mari, ceea ce limitează debitul. La distanță, temperatura scade, iar debitul ar trebui să crească. Rețeaua veche nu permite aceste ajustări fără riscuri.
De ce nu se poate crește presiunea
Majorarea presiunii ar stimula circulația, însă poate crea avarii. „Rețeaua este foarte veche. O creștere a presiunii poate duce la spargerea conductelor”, explică inginerii. De aceea, sistemul funcționează la presiuni mai mici decât cele inițial proiectate.
„Problemele sunt endemice”
Inginerii afirmă că defecțiunea recentă nu este cauza principală a problemelor, ci un episod într-un sistem aflându-se în stadiu avansat de uzură. „Situațiile critice sunt cronice. Sistemul este foarte vechi”, menționează Marius Bucur. „Reorganizarea administrativă nu rezolvă problemele tehnice, acestea sunt soluționate prin investiții.”
Conform acestora, gestionarea situațiilor de urgență necesită bună-credință, dar și limite clare. „Nu este vorba că nu vrea cineva. La un moment dat, nu se mai poate face nimic cu un sistem vechi fără a-l forța.”
Pe o hartă veche dintr-o sală, sunt ilustrate ramificațiile, rețelele și CET-urile istorice. Unul dintre aceste centrale, CET Titan, nu mai funcționează: acela care deservește blocurile din Sectoarele 2 și 3, cele mai populate zone ale Bucureștiului.
Reparații, investiții și ciclul vicios al avariilor
Referitor la frecvența intervențiilor, inginerii menționează că înlocuirea segmentelor din rețea este constantă, dar efectele nu sunt imediate într-un sistem atât de vechi și extins. „Se schimbă kilometri de conducte, însă sistemul este atât de vast încât, în procesul de înlocuire, apar probleme și în alte porțiuni”, explică Marius Bucur.
Rețeaua de termoficare funcționează ca un sistem continuu, solicitările trecând de la un sector la altul. Repararea unei zone nu înseamnă eliminarea problemelor din întregul sistem.
Managerul șef subliniază că problema majoră este ritmul insuficient al investițiilor, raportat la gradul de uzură. „CET București Sud există de aproape 60 de ani, iar o parte din infrastructură datează din primele etape. Când se finalizează înlocuirea ultimei țevi, trebuie să începi din nou”, afirmă Bucur.
„Nu poți forța un sistem vechi fără a-l deteriora”
În acest context, fiecare avarie devine o consecință firească a îmbătrânirii: „Fierul se uzează și trebuie înlocuit. Oricât ai manevra, nu poți forța un sistem vechi fără să-i provoci alte probleme în alte zone”, explică specialiștii.
Ei consideră că, deși există eforturi inteligente de administrare, limitele tehnice sunt clare. „Problemele acestea nu pot fi rezolvate doar prin reorganizare administrativă. Sunt necesare investiții solide”, afirmă Bucur, subliniind că, fără acestea, sistemul rămâne vulnerabil, indiferent de kilometrii de rețea înlocuiți anual.