Guvernul oferă explicații, duminică, după ce contribuabilii și autoritățile locale și-au exprimat nemulțumirile cu privire la creșterea impozitelor locale impusă de Executiv începând cu 1 ianuarie. Guvernul menționează că se așteaptă la venituri suplimentare cu 30%, comparativ cu anul anterior, ca urmare a majorării impozitelor pe imobile, terenuri și mijloace de transport, estimarea fiind de 3,7 miliarde de lei în plus la buget.
„Aplicarea noilor niveluri ale impozitelor pe proprietate anticipează o creștere a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde de lei în 2026, ceea ce reprezintă peste 30% față de 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autovehicule / mijloace de transport: +1,18 mld lei)”, transmite Guvernul Bolojan într-un comunicat emis duminică.
Executivul afirmă că „sumele colectate din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat neputând asigura transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar”.
„Estimarea creșterii medii a impozitelor pe proprietate este între 70% și 80%, însă, în cazuri punctuale, pot apărea diferențe. Majorarea impozitului poate depăși nivelul mediu de aproximativ 70% (în funcție de creșterea bazei de impozitare) din cauza efectului cumulativ al eliminării reducerilor pentru vechime, tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare și creșterea cotei de impozitare de către autoritățile locale, în special acolo unde cota era anterior stabilită la minim”, precizează reprezentanții Guvernului.
Impozitarea clădirilor și terenurilor
În cazul clădirilor și terenurilor, actualizarea bazei de impozitare elimină valorile istorice sau depășite, care nu mai reflecteau situația economică actuală.
„Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în vedere trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027. Creșterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp, echivalent cu circa 535 euro/mp, un cost mediu național realist de construire, pentru o locuință cu finisaje standard, fără teren, TVA sau marjă de dezvoltator, fiind folosită ca referință tehnică prudentă și unitară până la implementarea completă a sistemului de evaluare automată a proprietăților și trecerea la impozitarea la valoarea de piață. Aceste măsuri sunt tranzitorii, până la finalizarea sistemului automat de evaluare și introducerea impozitării la valoarea de piață și pentru persoane fizice, cel mai devreme la 1 ianuarie 2027”, explică Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Impozitarea autovehiculelor
De asemenea, Guvernul precizează că sistemul de impozitare a autovehiculelor a fost construit „pe baza unui criteriu administrativ stabil și simplu, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cmc”.
„Acest mecanism, utilizat în mod tradițional, a fost menținut pentru a asigura continuitate și predictibilitate, precum și o aplicare uniformă la nivelul autorităților locale. Sistemele informatice erau ajustate pentru aceste tipuri de calcule legate de capacitatea cilindrică, menține Guvernul, adăugând că, în cadrul reformei din cadrul jalonului PNRR M59, nu a fost modificată structura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cmc, diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului pentru a reflecta impactul diferit asupra mediului. Astfel, vehiculele înscrise în norme Euro mai vechi sunt supuse unor valori mai ridicate, în timp ce cele conforme cu standardele Euro recente beneficiază de valori mai mici sau de creșteri moderate ale impozitului. Diferențierea se face pe criterii obiective, armonizate european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu politicile publice stabilite prin PNRR. În această manieră, sistemul fiscal transmite un semnal coerent economic, urmărind internalizarea costului de mediu și promovarea vehiculelor mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative”, mai precizează sursa citată.
Motivul creșterii impozitelor pentru autoturismele hibride
Referitor la impozitarea autovehiculelor hibride, în comunicatul Guvernului se menționează că reprezentanții Comisiei Europene au clarificat că o diferențiere doar pe baza categoriei „hibrid” nu este suficientă, fiind necesară ajustarea criteriilor în funcție de nivelul de emisii de CO2 pentru a valida jalonul din PNRR.
„Jalonul M59, conform Comisiei Europene, vizează internalizarea costurilor de mediu și orientarea fiscală către emisii reale. În consecință, categoria generală «vehicul hibrid» nu este acceptată automat ca indicator pentru emisii scăzute, ci trebuie să aibă emisii de sub 50 g/km CO2”, se mai arată în comunicat.
Gradul redus de colectare și neactualizarea cu inflația
„Reforma impozitării proprietăților era necesară. România avea una dintre cele mai scăzute ponderi ale veniturilor din impozitele pe proprietăți în comparație cu alte țări europene, doar 0,55% din PIB, față de 1,85% media UE. Existau diferențe semnificative între administrațiile locale în ceea ce privește valorile impozitelor. În plus, valoarea impozitelor nu reflecta prețul de piață al imobilelor pentru persoanele fizice. Colectarea era redusă, iar impozitele nu se actualizau conform inflației. Peste o treime din impozite nu se încasau, ceea ce a dus la pierderi semnificative de venituri pentru autoritățile locale și la inechități între contribuabili, afectând performanța administrației locale și crescând transferurile de fonduri de la bugetul de stat”, explică Guvernul.
Potrivit Guvernului, reforma impozitării proprietăților a fost deja asumată încă din 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și în negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, fiind inclusă și în Planul fiscal pe termen mediu. Aceasta va fi implementată și în angajamentele oficiale ale Guvernului în decembrie 2024 și ianuarie 2025.
„Deși angajamentele au fost luate anterior și s-a discutat despre impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor, implementarea a fost amânată de diferite echipe guvernamentale. Lipsa asumării a afectat atragerea fondurilor europene, întârzierea plăților din PNRR (4 și 5, între 300 și 500 milioane de euro) și a afectat performanța administrației locale și echilibrul bugetar”, se menționează în comunicat.
Guvernul precizează că măsurile au fost aprobrate pentru îndeplinirea condiționalităților macroeconomice și validarea jalonelor, însă intrarea lor în vigoare a fost întârziată din cauza deciziilor Curții Constituționale, opoziției și procedurilor legale ulterioare, ceea ce a dus la întârzierea cererii de plată și a fondurilor UE.
„Adoptarea actului normativ pe 15 decembrie 2025, cu un termen scurt pentru intrare în vigoare, a impus modificări pentru a permite autorităților locale să adopte hotărârile de consiliu pentru stabilirea cotelor și elementelor de competență, adaptând termenele de transparență decizională. Acest calendar consolidat a redus timpul de pregătire și a generat sincope, precum probleme la platforma ghișeul.ro și diferențe în aplicare între UAT-uri. În prezent, autoritățile lucrează la remedierea acestor disfuncționalități”, explică Guvernul.
SUGESTIA AUTORULUI:
Ciolacu comentează ironic: „Felicitări Guvernului Bolojan pentru bugetul pe 2025! Nici acum, 9 ianuarie, nu avem proiect pentru 2026”.
Premierul Bolojan afirmă că, îndată ce alte guverne consideră că românii devin mai săraci, el vede în dezvoltare o oportunitate: „Cum am reușit acest rezultat nemaivăzut? Este rezultatul unei munci susținute”