Eugen Rădulescu, consilier al Băncii Naționale a României, consideră că reducerea de 10% a cheltuielilor din sectorul public nu va fi suficientă și recomandă renunțarea la modelul ceaușist de împărțire a teritoriului. Consilierul guvernatorului BNR a comparat situația actuală a României cu cea din anii ’60 și a menționat lipsa unei intenții de modernizare.
Întrebat dacă reducerea de 10% a cheltuielilor administrative este suficientă, consilierul BNR a explicat că nu, deoarece cheltuielile bugetare și cele ale administrației publice sunt excesiv de mari. Rădulescu a evidențiat că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale este neglijat și contribuie la risipa resurselor. În plus, a afirmat că România continuă să fie similară cu țara din anii ’60 ai regimului ceaușist și subliniază că nu există intenția de modernizare.
„Reducerea de 10% nu este suficientă, deoarece cheltuielile bugetare și ale administrației publice sunt foarte mari. Pentru mine, cea mai mare îngrijorare este că problema reorganizării administrativ-teritoriale pare să fie ignorată. Avem 41 de județe și 3.200 de localități, ceea ce reprezintă o risipă uriașă pentru o țară de dimensiunea României. Suntem încă în perioada anilor ’60 din epoca Ceaușescu și nu intenționăm sub nicio formă să ne modernizăm. Aceasta este problema esențială”, a declarat Eugen Rădulescu.
Rădulescu a explicat că, după ce guvernul a înregistrat un deficit bugetar de 9,3% pentru anul 2024, cetățenii români au fost nevoiți să facă sacrificii și să își strângă cheltuielile. El crede că în 2026 cei mai afectați vor fi persoanele cu venituri mici. De asemenea, consilierul afirmă că, în lipsa unor reforme fundamentale, autoritățile vor fi nevoite să recurgă din nou la emisiuni de împrumuturi.
„Guvernul a promis că în 2024 va reduce deficitul de la 7% la 5%, însă a crescut de la 7% la 9,3%. Într-un an de stabilitate, fără crize sau probleme majore, atingerea unui deficit de peste 9% este extrem de grav și riscant. Practic, trăim pe datorie, iar un deficit de 9% reprezintă faptul că o lună din an trăim pe bani împrumutați. Nu putem menține această stare pe termen nedeterminat.”
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Consilierul guvernatorului BNR avertizează: În 2026, România ar putea ajunge într-o situație similară cu cea a Greciei. Există riscul de a rămâne fără fonduri pentru pensii și salarii.
BNR anunță că rezervele valutare ale României au înregistrat o scădere la sfârșitul anului trecut. Care sunt motivele pentru această precipitarea?