Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a declarat la Antena 3 CNN că va propone în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) reluarea discuției privind declasificarea valorii totale a ajutoarelor acordate de România Ucrainei de la începutul conflictului.
„Sunt complet de acord să se comunice valoarea atunci când acest lucru nu afectează aspecte strategice”, a afirmat Miruță.
Ministrul a precizat că decizia de clasificare a fost luată de CSAT în mandatul fostului șef de stat, nu de conducerea actuală.
Ministrul a explicat că poate fi făcut publică valoarea ajutoarelor fără a dezvălui tipul de echipamente expediate.
„Nu este recomandat să se precizeze că Armata Română a furnizat un anumit număr de echipamente, deoarece specialiștii din domeniul militar pot analiza și determina cifrele exacte”, a menționat Miruță.
Conform reportajului, Consiliul Fiscal a estimat că România a oferit Ucrainei aproximativ 1,5 miliarde de euro de la începutul conflictului, însă cifra oficială rămâne secretă. Miruță a menționat că există două metode de evaluare: valoarea de inventar (prețul de achiziție al echipamentelor) și cea de piață actualizată, care pot varia semnificativ.
Justificarea clasificării datelor datorită poziției strategice a României
La finalul anului 2025, România a contribuit cu 50 de milioane de euro prin mecanismul NATO de sprijin pentru Ucraina, decizie făcută publică intenționat. „Acești bani sunt transferați în bugetul NATO, iar Statele Unite furnizează echipamente militare Ucrainei”, a explicat ministrul, contrazicând speculațiile privind secretizarea acestei sume.
Miruță a justificat clasificarea datelor prin poziția strategică a României.
El a explicat de ce România nu poate fi comparată cu Franța sau Germania în ceea ce privește divulgarea ajutoarelor pentru Ucraina. „Între Federația Rusă și Franța mai sunt alte șase state, iar România se află într-o situație de risc mai ridicată”, a menționat ministrul, adăugând că Franța dispune și de o umbrelă nucleară.
„Nepublicarea fondurilor menține un mediu propice pentru extremism”, a subliniat Miruță, punând accent pe faptul că deciziile strategice se iau cu responsabilitate, nu în funcție de voturi.
„Voi propune reluarea acestei discuții, având în vedere contextul anului 2026”, a încheiat Miruță, subliniind că decizia finală aparține membrilor CSAT și președintelui României.
