Presa maghiară: Puține așteptări despre planul României de anexare a unei țări cu 2,4 milioane de locuitori

presa-maghiara:-putini-se-asteptau-la-asta-romania-ar-anexa-o-tara-cu-2,4-milioane-de-locuitori

Presa maghiară: Puțini se așteptau la asta România ar anexa o țară cu 2,4 milioane de locuitori

Sandu a afirmat că ar susține unirea cu România în cazul unui referendum pe această temă, conform publicației Világgazdaság.

Președinta și-a justificat poziția prin dimensiunea redusă a țării și necesitatea de a contracara presiunile Rusiei.

Opoziția acuză: „Sfârșitul istoriei Moldovei”

Mass-media maghiară citează reacția fostului lider Igor Dodon.

Liderul Partidului Socialiștilor susține că Sandu visează să devină ultimul președinte al Moldovei din istorie.

„Aceasta ar putea însemna sfârșitul istoriei naționale a țării noastre”, a scris Dodon pe Telegram.

El afirmă că Sandu își dorește să fie ultima, pentru ca istoria statului moldovean să se încheie odată cu ea.

Doar o treime dintre moldoveni susțin unirea

Publicația maghiară menționează că nu există un suport larg pentru unirea cu România.

Aproximativ 1,5 milioane de moldoveni dețin cetățenie română. Potrivit sondajelor, doar o treime ar vota pentru unire.

Sandu a recunoscut că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă o opțiune mult mai realistă. Majoritatea moldovenilor susțin integrarea în UE.

Provocarea Transnistriei

Mass-media maghiară menționează că Moldova elaborează un plan în colaborare cu UE și SUA pentru reintegrarea Transnistriei.

Regiunea separatistă și-a declarat independența în 1990, cu sprijinul Rusiei.

Rusia nu va renunța la acest teritoriu, consideră publicația. Kremlinul utilizează Transnistria ca instrument de presiune.

Articolul maghiar subliniază că este aproape imposibil ca Rusia să permită transnistrenilor să se apropie de UE împreună cu Moldova.

Declarația a fost făcută în cadrul podcastului The Rest Is Politics, realizat de jurnaliști britanici precum Alastair Campbell și Rory Stewart.

În podcast, Maia Sandu a discutat despre mișcarea națională de la finalul anilor ’80 și începutul anilor ’90, care a condus la independența Republicii Moldova față de Uniunea Sovietică, dar și despre discuțiile de atunci privind reunificarea cu România.

„La sfârșitul anilor ’80, când regimul nu mai avea aceeași forță, am avut această mișcare națională care ne-a adus independența. Și, desigur, au existat discuții despre reunificarea cu România, deoarece Moldova a fost parte a României anterior”, a declarat Maia Sandu.

Ea a adăugat însă că nu a fost organizat un referendum pentru a evalua clar câți cetățeni ar fi susținut unirea.

„Nu putem ști exact câți oameni ar fi susținut o uniune cu România, pentru că nu am avut un referendum. Totuși, numărul celor participanți la manifestații indică faptul că în Piața Marii Adunări Naționale s-au adunat sute de mii de persoane”, a menționat Maia Sandu.

Exit mobile version