Trump, într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, a cerut continuarea protestelor și a avertizat că „teroriștii și abuzatorii” vor suporta un „cost mare”, fără a specifica concret la ce se referă despre „sprijinul” promis. Mesajul, încheiat cu acronimul „MIGA” („Make Iran Great Again”), este considerat cel mai clar semnal până acum că Washingtonul ar putea lua în considerare măsuri mai dure, inclusiv opțiuni militare, împotriva regimului iranian.
Schimbarea tonului intervine la doar două zile după ce Trump sugerase deschiderea pentru dialoguri cu Teheranul, după contacte recente, și anunțase o posibilă întâlnire. Marți, însă, liderul de la Casa Albă a declarat că blochează orice astfel de inițiativă „până când violența fără sens împotriva protestatarilor se va opri”.
Totodată, Regatul Unit a convocat ambasadorul Iranului la Londra și a anunțat extinderea sancțiunilor împotriva Teheranului, după ce ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a condamnat „uciderea brutală și inumană” a demonstranților. Cooper a afirmat în Parlament că Londra va adopta legislație pentru „sancțiuni și măsuri sectoriale” suplimentare, vizând domenii precum finanțe, energie, transport și software.
Estimări contestate, represiune și blocaj informațional
Numărul victimelor rămâne dificil de verificat, din cauza restricțiilor de raportare și a întreruperilor de comunicații. Organizații și surse citate de mass-media internațională indică un bilanț care ar ajunge la aproximativ 2.000 de morți, în timp ce autoritățile iraniene au furnizat cifre mai mici anterior.
Protestele, inițial declanșate de nemulțumiri legate de situația economică, au evoluat în multe zone în apeluri deschise pentru înlăturarea conducerii clericale. Teheranul a răspuns cu arestări în serie, avertismente publice și măsuri de restricție asupra accesului la internet și serviciilor de mesagerie.
Presiuni economice americane și reacții internaționale
Cu o zi înainte, Trump a anunțat o nouă măsură economică: o taxă vamală de 25% aplicată oricărei țări care „colaborează” cu Iranul în comerțul cu Statele Unite. Detaliile tehnice și baza legală a măsurii nu au fost clarificate public de administrația americană.
China, principalul cumpărător de petrol iranian, a criticat amenințarea cu tarife, avertizând asupra unor reacții contrare.
În Europa, cancelarul german Friedrich Merz a sugerat marți că Iranul poate fi în „ultimele zile” ale regimului actual, afirmând că un stat care își menține puterea doar prin violență este, în esență, aproape de sfârșit.
Rusia a condamnat amenințările Statelor Unite privind posibile atacuri militare asupra Iranului și a avertizat asupra „intervențiilor externe subversive” în politica iraniană.
„Persoanele care intenționează să folosească tulburările externe ca pretext pentru a repeta agresiunile împotriva Iranului, precum cele din iunie 2025, trebuie să fie conștiente de consecințele grave asupra situației din Orientul Mijlociu și asupra securității globale,” a transmis Ministerul rus de externe printr-un comunicat.
Ministerul a făcut referire la atacurile SUA și Israelului asupra instalațiilor nucleare ale Iranului din anul precedent.
