Perspectievele economice ale României pentru 2026 au fost revizuite în scădere de către Banca Mondială, spre dezamăgirea premierului Ilie Bolojan. Economia românească a înregistrat anul trecut o creștere de 0,8%, comparativ cu avansul de 1,3% estimat în iunie anul anterior și cu o prognoză de 2,1% pentru începutul anului trecut, conform celui mai recent raport al Băncii Mondiale.
Deși anterior prognozele indicau o dezvoltare semnificativă a PIB-ului României, reevaluarea recentă a Băncii Mondiale sugerează un nivel mult mai modest. Astfel, în anul 2026, PIB-ul este anticipat să crească cu 1,3%, față de 1,9% cât se prognoza în iunie 2022 și cu 2,6% estimat în ianuarie 2025 de către Banca Mondială. Economia României va avea parte de o redresare abia din 2027, atingând un avans de 1,9%, însă încă sub prognoza de 2,5% realizată în urmă cu un an.
Potrivit Băncii Mondiale, „creșterea economică în regiunea Europei Centrale urmează să se îmbunătățească până la 2,6% în perioadele 2026-2027, fiind susținută de investiții majore, în special în Polonia și România, datorită creșterii finanțării din partea Uniunii Europene”. Cu toate acestea, instituția financiară avertizează că pentru România, avansul economic va fi influențat negativ de măsurile de consolidare fiscală promovate de guvernul condus de Ilie Bolojan.
Banca Mondială avertizează despre deceniul cu cea mai redusă creștere globală
Banca Mondială a evidențiat că, dacă actualele previziuni se vor păstra, deceniul 2020-2029 va fi cel mai slab pentru creșterea economică de după anii 1960 și va fi insuficient pentru evitarea stagnării și creșterii șomajului în țările cu piețe emergente și în curs de dezvoltare. În plus, ritmul de creștere în economiile emergente și în cele în curs de dezvoltare va încetini până la 4% în 2026, față de 4,2% în 2025. Excluzând China, rata de creștere pentru aceste state va rămâne stabilă la 3,7% în 2026, comparativ cu 2025, conform estimărilor Băncii Mondiale.
„Pe măsură ce timpul trece, economia globală devine mai puțin capabilă să genereze creștere și pare mai rezistentă la incertitudinea politică. Totuși, dinamismul și reziliența economică nu pot fi menținute mult timp fără a avea efecte asupra finanțelor publice și asupra piețelor de capital”, a declarat economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Economistul Cristian Socol avertizează despre sfârșitul anului și previziunile pesimiste pentru 2026: România adoptă cea mai dură austeritate din Uniunea Europeană
- Evoluția economiei românești încetinește și este afectată de inflație, în timp ce Europa se confruntă cu un sistem de reglementare complicationat. De ce stagnarea devine principalul pericol pentru stabilitatea financiară