Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, afirmă că legislația privind reformarea administrației publice nu reprezintă o noutate și constituie un pas firesc în contextul economic actual.
Dragoș Pîslaru consideră că acest proiect de lege a fost pe agenda publică pentru o perioadă îndelungată.
„Aș spune că, în esență, nu vorbim despre o surpriză. Acest pachet de măsuri a fost discutat poate prea mult timp. O mare parte a populației românești ar fi preferat ca aceste măsuri, care echilibrează efortul, în această perioadă de reducere a deficitului bugetar, să fie deja implementate, având în vedere contribuțiile sectorului privat și ale persoanelor fizice, iar acum statul și-a diminuat cheltuielile”, a afirmat Dragoș Pîslaru, miercuri seară, la Euronews România.
Ministrul a subliniat că, indiferent de metodele alese pentru reducerea cheltuielilor, obiectivul principal rămâne atingerea economiilor planificate.
Este vizată o reducere anuală a cheltuielilor de 5,7 miliarde de lei, cu un impact estimat de 3,3 miliarde de lei pentru acest an, precizează Pîslaru.
„Este firesc ca și în sectorul public, în cheltuielile bugetare, să apară reduceri”, a adăugat ministrul.
Referitor la eventuale excepții de la aceste reduceri, Pîslaru a menționat că măsurile sunt parte integrantă a acordului inițial al coaliției de guvernare și sunt asumate în relația cu partenerii internaționali ai României, inclusiv cu Comisia Europeană și OECD.
În ceea ce privește propriul minister, Dragoș Pîslaru a specificat că peste jumătate din salariile angajaților sunt asigurate din fonduri europene.
De asemenea, două beneficii salariale, norma de hrană și stimulentul, nu mai sunt acordate.
„La MIPE, accentul se pune mai mult pe eficientizarea schemei. Va exista consultare cu sindicatul din cadrul ministerului. (…) Evaluăm dacă este necesar să menținem toate posturile sau putem recurge la posturi în regim contractual”, a declarat ministrul.
Pîslaru a afirmat că acțiunile vizate urmăresc utilizarea mai eficientă a resurselor publice și adaptarea structurilor administrative la realitățile economice ale țării.
