Câteva mii de persoane s-au reunit în Piața Universității joi seară pentru a protesta împotriva „legii Vexler” privind combaterea extremismului, într-o manifestație organizată de eurodeputatul Claudiu Târziu și susținută de partidul AUR, din care Târziu a făcut parte până anul trecut. Demonstranții vor pleca ulterior într-un marș. „Avem nevoie de un stat al românilor, care să reprezinte interesele românești, nu pe cele ale intereselor externe”, a afirmat Târziu pe scena protestului.
„Ne îndreptăm către principalul nostru scop din această zi, către marele poet Mihai Eminescu”, a menționat unul dintre organizatori la microfon.
Mulțimea a scandat din nou „Călin Georgescu președinte”.
Demonstranții urmează să înceapă un marș.
George Simion și Dan Puric, prezenți la protest
La manifestație participă și liderul AUR, George Simion. Într-o postare pe Facebook, deputatul a anunțat că demonstranții se vor îndrepta către Guvern, pe bulevardele Magheru și Lascăr Călugareanu.
De asemenea, actorul Dan Puric a fost prezent la eveniment.
„Toate legile antiromânești au fost posibile din cauza lipsei acestui stat”
Claudiu Târziu afirmă că legea Vexler reprezintă o legislație „antiromânească”.
„Toate legile antiromânești au fost posibile, la fel ca și aceasta, din cauza absenței unui stat stabil. Ce trebuie să facem noi astăzi, constatând această situație? Să ne recapătăm suveranitatea, nu-i așa? Fără un stat al nostru, nu mai producem nimic, nu mai avem autonomie, nu mai sperăm la prosperitate. Este nevoie de un stat românesc care să îi reprezinte pe locuitori, nu interesele străine”, a declarat europarlamentarul.
Pe scenă a urcat și eurodeputatul Claudiu Târziu, coordonatorul acțiunii, care a ținut un discurs critic la adresa legii Vexler.
El a menționat: „Statul român a fost înlocuit cu un sistem de jaf automat”, afirmând nemulțumirea față de actuala situație legislativă.
Manifestarea din Piața Universității a fost inițiată, fiind prezente câteva mii de persoane, cu drapele și instrumente de zgomot, inclusiv cu steaguri ale Statelor Unite.
Participanții scandează „Stop legii Vexler”, precum și „Călin Georgescu președinte”, „Unitate națională”, „Libertate” și „Afară, afară cu hoții din țară”.
Se estimează prezența a circa 10.000 de persoane la eveniment, conform principalului organizator, Claudiu Târziu, care a subliniat într-un dialog cu HotNews că principalul motiv al protestului este legea Vexler referitoare la combaterea extremismului.
„Legea Vexler este prioritară în această etapă, fiind prioritatea noastră de reacție publică. Alte probleme legate de modul de guvernare, cum ar fi cele generate de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, sunt abordate în alte evenimente, pentru a nu diversifica mesajul și a nu crea confuzie”, a explicat Târziu.
„Ulterior, vor avea loc și alte demonstrații, dedicate altor teme”, a precizat el.
„Au fost vremuri în care creatorii erau condamnați pentru poezie sau articole”
Claudiu Târziu a afirmat pe Facebook că „în trecut, poeții erau condamnați la închisoare grea sau chiar la moarte pentru creații literare. Se pare că ei revin acum”.
Întrebat la ce se referă concret, el a spus:
„Știm că, de exemplu, Ioan Slavici a fost întemnițat în imperiul Austro-Ungar pentru poziția românească exprimată în presa sa. La fel, în timpul regimului comunist, au fost poeți, creștini, fără implicare politică, precum Traian Dorz, care au fost închiși.”
De asemenea, el menționează condamnarea lui Radu Gyr.
„Am observat că s-a făcut această asociere. Radu Gyr a fost condamnat la moarte pentru o poezie, nu pentru activitate legionară. El fusese condamnat anterior, ispășise pedeapsa, însă în 1959 a scris poezia „Ridică-te, Gheorghe, Ridică-te, Ioane” și a fost acuzat de incitare la revoltă legionară. În 1990, Ion Iliescu a făcut aceeași acuzație, iar pentru această poezie, Gyr a fost condamnat la moarte”, a explicat Târziu.
Paralela între Radu Gyr și Ana Blandiana
„După aceea, pedeapsa a fost schimbată în 25 de ani de închisoare grea (n. red.: pentru Radu Gyr). Dar pentru o poezie, nu pentru un manifest legionar. Poezia nu era un apel la acțiune legionară, ci doar o creație literară. Este similar cu cazul Anei Blandiana, condamnată pentru „Aventurile motanului Arpagic”, o poezie care a stârnit nemulțumirea Securității și a partidului, fiind interzisă în anii ’80”, a spus liderul partidului Acțiunea Conservatoare.
El consideră că, prin Legea Vexler, există riscul „cenzurării operelor literare și a creatorilor pe motive ideologice”, fiind un comportament totalitar.
Forma legii adoptate în decembrie nu prevede clar posibilitatea de a interzice anumite opere sau autori, însă afirmațiile despre potențiale restricții sunt criticate. Anul trecut, președintele Nicușor Dan a contestat legea la CCR și a trimis-o în Parlament pentru reexaminare, menționând că „legea trebuie formulată foarte clar pentru a evita interpretări arbitrare și abuzuri”.
Traseul protestului
Autoritățile din București au stabilit că scopul oficial al protestului este „susținerea valorilor culturale și identitare românești”, iar programul include:
- între orele 17.30-18.30, adunarea în Piața Universității – esplanada statuii;
- între orele 18.30-18.45, scurte discursuri;
- între orele 18.45-19.30, deplasarea pe banda I de circulație, pe traseul: Piața Universității (esplanada statuii) – traversare lângă Muzeul Municipiului București – Bd. Nicolae Bălcescu – Bd. Magheru – str. George Enescu – str. Nicolae Golescu – str. Episcopiei – trotuarul din fața Ateneului Român;
- între orele 19.30-19.40, scurte discursuri și depuneri de coroane în fața Ateneului Român;
- între orele 19.40-20.30, evacuarea totală pe traseul: str. Benjamin Franklin – Bd. Magheru – Piața Romană – Bd. Lascăr Catargiu – punct final în intersecția Bd. Lascăr Catargiu cu Bd. Iancu de Hunedoara.
Autoritățile rutiere recomandă conducătorilor auto să circule cu prudență, să păstreze distanța de siguranță, să oprească sau să staționeze doar în zonele special amenajate și să respecte indicațiile polițiștilor rutierei.
Ce prevede Legea Vexler
Legislația adoptată de Parlament în decembrie specifică că: „distribuirea sau oferirea publicului, prin orice metodă, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la cinci ani și cu interzicerea unor drepturi”. În cazul utilizării unui sistem informatic, pedeapsa se majorează cu jumătate.
Anterior, în lege nu exista mențiunea explicită despre termenii „fasciste” și „legionare”.
De asemenea, legea sancționează cu pedepse de la trei luni la trei ani promovarea cultului persoanelor implicate în conducerea organizațiilor fasciste.
„Promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid, contra umanității sau de război, și propagarea în public a ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și propagarea acestor doctrine, se pedepsește cu închisoare de la trei luni la trei ani, amendă și interzicerea unor drepturi”, conform legii.
Anterior, sancțiunea era similară, cu precizarea: „fapta de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de genocid, crime de război sau infracțiuni contra umanității, precum și idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, cu pedeapsa de la trei luni la trei ani și interzicerea unor drepturi.
O altă modificare vizează aplicarea pedepsei pentru „negarea, contestarea, justificarea sau minimalizarea, în mod evident, a holocaustului pe teritoriul României sau a efectelor sale”, cu închisoare de la șase luni la trei ani și interzicerea unor drepturi. În forma anterioară, prevedea și amendă ca sancțiune alternativă.
