În necropola Hisardere a fost descoperită o cameră funerară unică, decorată cu o frescă ce ilustrează „Iisus Bunul Păstor”. Descoperirea a fost anunțată oficial la nivel internațional în timpul vizitei Papei Leon al XIV-lea în Turcia.
Acest hipogeu, identificat în cercetările din 2025, reprezintă unul dintre cele mai impresionante artefacte descoperite în zonă, datorită mormântului, frescelor și iconografiei sale. Reprezentarea lui „Iisus Bunul Păstor” de pe pereții camerei este considerată una dintre cele mai bine conservate din Anatolia.
Structura interioară, realizată din cărămidă și piatră brută, amplifică valoarea arheologică a monumentului. În interior se află un kline (pat funerar) decorat cu motive vegetale și perechi de păsări. Pe acest kline se găsesc trei morminte: două pentru adulți și unul pentru un copil mic.
Exprime artistică rară a creștinismului anilor timpurii
Pe patul funerar este pictată scena „Iisus Bunul Păstor”, reprezentat ca un tânăr cu un miel pe umeri. Imaginea amintește de sculpturile expuse în Muzeul Pio Cristiano din Vatican și de frescele din catacombele Priscilla, Petrus-Marcellinus și Domitilla din Roma.
Reprezentarea atât de bine conservată, necunoscută anterior în Anatolia, conferă monumentului o valoare excepțională pe plan mondial. Tema „Bunului Păstor” este o simbolistică recurentă în arta creștină timpurie, mai ales în ornamentarea mormintelor din perioada Imperiului Roman.
Această iconografie combină simboluri din tradițiile greco-romane precreștine cu interpretări religioase creștine, creând un limbaj vizual distinctiv. Pe latura lungă a camerei funerare, unde continuă săpăturile, au fost descoperite portrete ale unor bărbați și femei nobile, așezate pe o bancă, reprezentări remarcabile pentru portretistică. Alături de ei apar două figuri de slujitori (sclavi), mai mici, în posturi de asistență.
Papa Leon al XIV-lea și Recep Tayyip Erdogan, prezenți la comemorarea descoperirii
Ministrul turc al culturii și turismului, Mehmet Nuri Ersoy, a însoțit pe Papa Leon al XIV-lea în vizita în Turcia. Cu această ocazie, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, i-a oferit Papei o pictură pe ceramică reprezentând descoperirea de la İznik.
Deși în mormânt nu au fost găsite artefacte ce să permită datarea precisă, stilul arhitectural, tehnica frescelor și analiza stilistică indică un secol al III-lea d.Hr. Această descoperire completează rutele de pelerinaj creștin din Turcia.
Turcia deține numeroase trasee culturale importante pentru cei interesați de rădăcinile creștinismului. Un exemplu este Traseul Sfântului Pavel, care urmărește itinerariile apostolului în Anatolia. Acesta se întinde pe aproximativ 500 km, de la Perge până la Antiohia din Pisidia (Yalvaç), străbătând drumuri romane antice, sate montane și păduri, oferind o experiență istorică și spirituală.
Un alt traseu renumit este Drumul celor Șapte Biserici ale Apocalipsei, menționate în Noul Testament. Rămășițele acestor locașuri de cult se află în regiunea Egeeană a Turciei, în zone care au avut un rol esențial în răspândirea creștinismului. Apostolul Ioan (Sfântul Ioan Evanghelistul) a locuit în Efes, unde se află una dintre aceste biserici. Tot aici se presupune că se află și Casa Fecioarei Maria.
Regiunea Capadocia, cu peisajele sale stâncoase din centrul Turciei, a fost un refugiu pentru primii creștini persecutați de Imperiul Roman. Aceștia au săpat adăposturi și mănăstiri subterane, decorate cu fresce impresionante.
Pe litoralul mediteranean, orașul Demre (denumit anterior Myra) păstrează moștenirea Sfântului Nicolae (cunoscut și ca Moș Crăciun), atrăgând vizitatori spre vechea bazilică și urmele acestui sfânt din creștinismul timpuriu.