Prigoana lui Bolojan: Comparatie taxe și impozite în România, Ungaria și Polonia

Crize economice similare, strategii diferite. România se află în fața celui mai mare deficit bugetar raportat la PIB și înregistrează cea mai ridicată inflație din Europa. Ungaria are totodată un deficit periculos și o datorie publică considerabilă, iar Polonia a raportat cea mai semnificativă creștere a datoriei publice în ultimul an. Care sunt însă elementele comune între Ungaria și Polonia, și de ce România se distinge? Dacă Guvernul Bolojan a adoptat o soluție simplificată, punând povara crizei și a deficitului record pe umerii populației, inclusiv a categoriilor vulnerabile, Ungaria și Polonia sunt mai proactive în sprijinul cetățenilor, menținând povara fiscală mai redusă.

• Guvernele de la Budapesta și din Varșovia implementează facilități fiscale și măsuri de stimulare, precum reduceri de taxe, creșteri salariale și pensii, sau alte beneficii pentru familii.
• De asemenea, Varșovia a majorat taxele pe proprietate, dar la niveluri rezonabile, și a crescut impozitul pe băncile comerciale cu 30%, fără a provoca destabilizare economică.
• Budapesta a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, incluzând reduceri fiscale semnificative pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. În schimb, România nu are încă buget pentru 2026.

Chiar și în fața unui deficit record, guvernul Orban a redus impozitele, spre deosebire de guvernul Bolojan

2026 reprezintă un an electoral crucial pentru premierul Viktor Orban, planificând un nou mandat. Bugetul aprobat în vara anului anterior cuprinde reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie prioritară pentru partidul Fidesz, notează Reuters.

Bugetul Ungariei pentru 2026 promis continuarea reducerilor fiscale și a beneficiilor pentru familie. Guvernul de la Budapesta intenționează, de asemenea, reforme ale impozitelor locale, gestionarea deficitului și a fondurilor UE fiind aspecte esențiale. Principalele elemente ale bugetului ungar sunt:

• Stimuli pentru familie, precum rambursări de impozit pe venit
• Încurajarea ocupării forței de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de taxe

Deși Ungaria se confruntă, la fel ca România, cu o datorie publică uriașă și un deficit record la finalul anului 2025, de 5.739 miliarde de forinți, obiectivul guvernului Orban diferă fundamental de abordarea guvernului Bolojan.

Astfel, guvernul maghiar nu mizează pe creșterea TVA sau a impozitelor locale, ci se concentrează pe reduceri fiscale, investiții strategice și dezvoltare economică. Este cel mai mare deficit din ultimii ani al țării, menționează telex.hu.

Un alt pilon major pentru balanța deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene.

Deduceri și facilități fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria

• Reducerile fiscale: Guvernul a anunțat unul dintre cele mai extinse programe de reduceri ale impozitelor din Europa, pentru a încuraja angajarea și ocuparea forței de muncă.
• Beneficii pentru familie: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații pentru familie, precum rambursări de impozit pe venit, pentru sprijinirea familiilor maghiare.
• Creșterea cu 10% a salariilor educatorilor. Profesorii pentru elevi defavorizați au primit o majorare suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus un spor pentru sarcini speciale.
• A 14-a pensie. La sfârșitul lui 2025, Parlamentul maghiar a aprobat acordarea unei a 14-a pensii pentru pensionari. Aceasta se va acorda gradual, începând cu februarie 2026, și va ajunge în timp la nivelul cuvenit pensiei lunare.

Legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare a fost adoptată de Parlamentul ungar. Pensionarii vor primi prima tranșă în februarie 2026, echivalentul unui sfert din pensia totală, urmând ca până în 2030 această sumă să atingă 100% din pensia stabilită., anunța Hirado.

”Pentru anul viitor, introducem și o a 14-a pensie, în plus față de pensia obișnuită și a 13-a pensie. În primul an, aceasta va reprezenta 25% din pensia lunară, iar până în 2030, va ajunge la nivelul complet al acesteia”, explică sursa citată.

Facilități și stimulente fiscale pentru mame

• Stimulente pentru mame: De la 1 ianuarie 2026, mamele cu cel puțin doi copii și sub 40 de ani vor beneficia de scutire totală de la impozitul pe venit din salarii. De asemenea, toate mamele sub 30 de ani vor avea această facilitate fiscală.
• Piața muncii: Bugetul urmărește menținerea și consolidarea ocupării active a forței de muncă.
• Deduceri și scutiri fiscale: Adoptarea unor reforme fiscale pentru sprijinirea familiilor și creșterea natalității.
• Impozite locale: Se planifică o re-formare a sistemului fiscal local, în colaborare cu Uniunea Europeană, pentru îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale.

În concluzie, bugetul pentru 2026 al Ungariei se axează pe sprijinirea ocupării și a familiilor, prin reduceri de taxe și reforme fiscale, fondurile UE fiind de asemenea cruciale pentru reușita programului economic.

Polonia a majorat impozitele pe proprietate, similar cu România, dar la nivel moderat

În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis o creștere a taxelor pe proprietate cu maximum legal permis, de 4,5%, începând cu 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, precizează vgdpoland.pl. Cu toate acestea, aceste valori maxim le-au avut în anumite localități încă din câțiva ani. În plus, odată cu 2026, polonezii vor plăti impozite noi pentru clădirile rezidențiale, spațiile comerciale și terenuri destinate activităților economice.

Guvernul condus de Donald Tusk a implementat o creștere generalizată a impozitelor pentru noile locuințe, dar valorile rămân rezonabile. În comparație cu creșterile din România, aceste majorări sunt decente, unele cazuri raportând taxe de peste 20 de ori mai mari pentru anumite clădiri.

Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii

În Varșovia, guvernul a adoptat o reformă semnificativă în taxarea băncilor. În timp ce în România impozitele bancare sunt relativ scăzute, în Polonia s-a decis majorarea cu 30% a impozitului pe profit pentru instituțiile financiare, începând cu 1 ianuarie 2026, conform Notes from Poland.

În octombrie 2025, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a promulgat legea ce elimină impozitul pe venit pentru părinții cu cel puțin doi copii și venituri sub 140.000 de zloți pe an (aproximativ 33.000 euro), o măsură menită să sprijine familiile și să stimuleze creșterea economică.

Estimările autorităților indică un câștig net lunar de circa 1.000 de zloți (aproximativ 235 euro) pentru o familie poloneză eligibilă, aceasta fiind una dintre principalele promisiuni electorale ale președintelui Nawrocki, care a câștigat alegerile bazându-se pe această inițiativă.

Președintele Nawrocki a majorat cu 30% impozitarea băncilor

Nawrocki a promulgat un proiect legislativ care introduce o rată mai mare a impozitului pe profit pentru bănci, de la 19% la 30%, începând cu 1 ianuarie 2026, conform Notes from Poland.

Această majorare vizează generarea unor venituri importante, în condițiile în care Polonia caută să controleze creșterea datoriei publice. În 2025, atât Polonia, cât și România au înregistrat cele mai mari creșteri ale datoriei publice din regiunea CEE8, față de primi ani din 2023 și 2024, conform unui studiu Erste.

„Deși România are cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB, Polonia a avut cea mai accentuată creștere a datoriei publice în ultimul an și în ultimii doi ani, între T1 2025 și T1 2024, conform datelor Eurostat”

România, dominată de austeritate și poveri fiscale suportate în principal de populație

Situația din România este diferită, populația suportând în totalitate consecințele austerității fiscale adoptate de Guvernul Bolojan, prin pierderi majore de venituri din cauza multiplelor creșteri de taxe și impozite.

• Creșterea TVA de la 19% la 21% de la 1 iulie 2025 a afectat puterea de cumpărare a românilor, deja erodată de cea mai înaltă inflație din Europa. La sfârșitul anului 2025, datele INS confirmau o reducere semnificativă a consumului.
• Din 1 iulie 2025, mamele, pensionarii și veteranii de război sunt obligați să plătească CASS.
• Impozitele și taxele locale au crescut cu rate cuprinse între 50% și 80%, în funcție de deciziile autorităților locale, mulți proprietari reclamând creșteri chiar și de peste 20 de ori în anumite cazuri.
• De la 1 ianuarie 2026, românii trebuie să achite taxe și impozite uriașe pentru proprietăți, autovehicule și terenuri, iar mulți contestă aceste sume în instanță.
• Se preconizează implementarea Pachetului 3 de măsuri Bolojan în 2026.
• O consecință directă va fi majorarea ratelor la credite.

Deși bugetul pentru acest an a fost aprobat abia în prezent, după întârziere, în mod evident măsurile fiscale de austeritate nu au avut efectul scontat.

Eforturile românilor sunt în zadar. Măsurile de austeritate nu dovedesc rezultate

Guvernul susține că aceste măsuri sunt necesare pentru echilibrarea finanțelor locale și pentru susținerea investițiilor publice.

Cu toate acestea, cetățenii suportă greutăți fără rezultate concrete, după cum au avertizat economiști importanți. Fostul premier Florin Cîțu afirmă că măririle de TVA din 2025 nu au generat creșteri semnificative ale colectărilor fiscale în raport cu anii anteriori, iar datele Ministerului Finanțelor contrazic speranțele de majorare a veniturilor.

„A fost cel mai prost moment pentru creșterea taxelor. Nu s-au înregistrat rezultate crescute în colectare, pentru că economia se prăbușește. Creșterea TVA a avut un impact limitat asupra bugetului și va dăuna și mai mult economiei reale”, avertizează economistul Cristian Păun.

SUGESTIIALE AUTORULUI:

• România își continuă declinul economic, în contrast cu vecinii Bulgaria și Ungaria, care adoptă bugete previzibile și performanțe ce vizează creștere.
• Viktor Orbán își securizează resursele energetice și evită sancțiunile UE, încheind acorduri strategice cu Erdogan, după ce a refuzat unele directive comunitare.
• România rămâne captivă importurilor, în timp ce Polonia și Ungaria își întăresc capacitatea de producție și export, deficitul comercial fiind în creștere cu un miliard de euro.