Judecătorii Curții Constituționale a României s-au reunit, vineri, la ora 10:00, pentru a patra oară, pentru dezbaterea constituționalității legii aprobate de Guvernul Bolojan, care modifică pensiile magistraților. Surse din instituție indică, însă, pentru HotNews, o nouă amânare a deciziei.
- Astăzi, de la ora 9:00, la Curtea de Apel București are loc un nou proces în care avocata Silvia Uscov contestă numirea judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuoic. HotNews va informa imediat despre verdictul instanței.
Judecătorii CCR au luat decizia de a amâna pronunțarea după 30 de minute de la începutul ședinței. Data următoarei ședințe este stabilită pentru 11 februarie.
A început reuniunea CCR
Toti cei nouă judecători ai CCR au sosit în această dimineață la sediul instituției pentru deliberări privind pensiile magistraților.
Prezenți au fost chiar și cei patru judecători, susținuți de PSD (Stan, Licu, Busuoic și Deliorga), care au boicotat ultimele două ședințe.
În prezent, toți judecătorii constituționali se află în sala de ședințe.
***
Pe agenda de astăzi a CCR figurează un singur punct, referitor la pensiile magistraților. Surse din cadrul Curții indică însă că decizia finală nu va fi luată de această dată.
„Va fi o nouă amânare”, au declarat, pentru HotNews, surse din CCR, înainte de începerea ședinței de vineri.
Curtea Supremă, condusă de Lia Savonea, a comunicat joi, înainte de reuniunea CCR, că va transmite un nou raport în care se afirmă că „aplicarea noii legi duce la anularea integrală a pensiei de serviciu”.
O amânare, o părăsire a ședinței și o absență
Ședința de astăzi a CCR reprezintă a patra reuniune a instituției în încercarea de a adopta o decizie privind proiectul de lege care modifică pensiile magistraților. Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, a contestat proiectul Guvernului imediat după adoptarea acestuia de către Parlament, în decembrie.
La prima reuniune, din 10 decembrie, judecătorii au amânat hotărârea. Ulterior, în 28 decembrie, patru judecători, propuși de PSD – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga – au părăsit sala, fiind imposibilă luarea unei decizii.
„Nu există reguli clare pentru limitele amânărilor deciziei Curții. Teoretic, pot avea loc multe amânări”, explica Tudorel Toader, fost judecător CCR timp de zece ani, într-un interviu pentru HotNews.
La reluarea ședinței din 29 decembrie, cei patru judecători care anterior părăsiseră sala nu au mai participat deloc.
Surse din CCR explică că, regulamentar, pentru a adopta o hotărâre, toți judecătorii participanți la deliberare trebuie să fie prezenți. În acest caz, toți cei nouă judecători au fost prezenți, astfel că pentru decizie este nevoie de participarea integrală a întregii pârtii.
Boicotul judecătorilor
După ultima absență a judecătorilor, aceștia au emis un comunicat comun în care susțineau că prezența lor la ședință nu ar fi reprezentat un blocaj, ci o decizie de respectare a regulilor de funcționare și a cadrului legal.
Ei au adăugat că participarea la acea reuniune ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri neconforme cu legislația și regulamentul Curții, nefiind o manifestare responsabilă a funcției de judecător constituțional.
Cerințele judecătorilor CCR față de Guvern
În același comunicat, cei patru judecători afirmau că motivul amânării deciziei a fost solicitarea unui punct de vedere public de la Guvern, pentru a clarifica dacă legea modifică efectiv dreptul la pensie de serviciu și dacă abrogă acest beneficiu, consolidat de jurisprudența Curții.
Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat joi, 15 ianuarie, că Executivul nu a primit nicio astfel de solicitare din partea CCR, de la ultima reuniune, din 29 decembrie.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu: „Studiile de impact nu sunt obligatorii pentru evaluarea constituționalității legilor”
După declarațiile judecătorilor, președinta CCR, Simina Tănăsescu, a afirmat că studiile de impact nu sunt obligatorii în procesul de analiză a constituționalității legilor.
„Pentru că s-au făcut speculații în presă despre un posibil studiu de impact, precizez că acesta este un document pregătitor, obligatoriu conform Legii 24/2000, dar nu influențează în mod decisiv evaluarea constituționalității. Jurisprudența curții stabilește clar că aceste studii nu sunt relevante pentru analiza noastră”, a explicat Tănăsescu într-o declarație de presă din 29 decembrie.
Proiectul de lege, inițiat de Ilie Bolojan, a fost înaintat pentru a doua oară în Parlament, în 2 decembrie, și are o singură modificare majoră față de versiunea respinsă în octombrie: perioada de tranziție a crescut de la 10 la 15 ani.
- Proiectul prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară.
- Perioada de tranziție a fost extinsă la 15 ani, ceea ce înseamnă ieșirea la pensie la 65 de ani peste 15 ani.
- Vârsta de pensionare va crește cu un an în fiecare an, până în 2042, când magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani.
- Cuantumul pensiei va fi de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă.
- Magistrații vor putea ieși anticipat la pensie dacă au 35 de ani vechime, cu condiția să plătească o penalizare anuală de 2% până la vârsta standard de pensionare.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților este de 80% din ultimul salariu brut.
Premierul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru legea pensiilor magistraților în 1 septembrie. În 20 octombrie, CCR a respins-o ca neconstituțională, pentru că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Se menționează că legea va fi aplicabilă din 1 ianuarie 2026, însă, în contextul întârzierii deciziei CCR, acest termen va trebui modificat de Parlament înainte de promulgare.
De acest proiect depind 231 de milioane de euro din PNRR, iar fondurile pot fi accesate dacă reformele legate de pensiile magistraților sunt adoptate până la data limită de 28 ianuarie 2026.