Chiar dacă resursele principale sunt considerabile, agricultura românească se confruntă de multă vreme cu un paradox, observat de orice cumpărător. România, ca țară agricolă, domină piața cerealelor din Uniunea Europeană, însă continuă să depindă de importuri pentru produsele de bază destinate consumului zilnic, precum legume și fructe. Conform datelor recente, suntem cel mai mare exportator de cereale din UE, însă produsele sunt vândute la prețuri mici, iar importurile de produse procesate au costuri foarte mari.
În primele 25 de săptămâni ale anului agricol 2025-2026, România a încheiat anul 2025 în calitate de lider european la exportul de cereale, conform informațiilor publicate de Comisia Europeană. Ne aflăm în fruntea clasamentului și la exportul de grâu, cu 3,5 milioane de tone, depășind Franța, care a exportat 3,4 milioane de tone. Pe lângă grâu, România deține prima poziție și la exportul de porumb și orz, iar fermierii români au reușit să exporte peste 6,4 milioane de tone de cereale, reprezentând aproximativ 33% din totalul livrărilor către statele membre ale UE.
Mai mult, Comisia Europeană estimează că producția totală de cereale a României pentru perioada 2025-2026 va depăși 23 de milioane de tone, în creștere cu aproximativ 17% față de anul precedent.
Problema majoră constă în faptul că importăm peste jumătate din necesarul de produse, la costuri mult mai mari decât valoarea exporturilor. Analizele specializate indică faptul că România continuă să importe produse procesate cu valoare adăugată ridicată.
Aproximativ 60% din legumele consumate de români sunt încă importate din țări precum Turcia și Polonia.
Un alt factor care determină creșterea importurilor în România îl reprezintă seceta și fenomenele meteorologice extreme.
Mass-media internațională afirmă că, deși România are a cincea cea mai extinsă suprafață agricolă din UE, randamentul agricol rămâne vulnerabil din cauza lipsei unor sisteme de irigații funcționale. În plus, producția primară este afectată de fragmentarea excesivă a terenurilor, de vârsta înaintată a fermierilor și de infrastructura deficitară.
Previziunile economice pentru agricultura românească în 2026
Experții anticipează că agricultura din România va înregistra creșteri constante, iar estimările indică un PIB sectorial de aproximativ 8 miliarde euro în 2026, cu o producție ce ar putea depăși 18 miliarde euro. De asemenea, se preconizează o creștere a cererii de fertilizanți până la 345.000 de tone, semn al profesionalizării culturilor agricole.
Pe de altă parte, sunt anticipate noi fonduri europene prin Fondul Strategic al Politicii Agricole Comune, destinabile pentru investiții în infrastructura rurală, modernizarea unităților de procesare și centrele de colectare.
Chiar dacă previziunile sunt optimiste, România continuă să înregistreze pierderi de valoare în lanțul de valoare intern, în ciuda resurselor și a celei mai mari suprafețe agricole din UE. Sectorul primar suferă în principal din cauza fragmentării excesive a terenurilor, 90% dintre exploatații având sub 5 hectare.
Vârsta înaintată a fermierilor reprezintă, de asemenea, un obstacol: 44% dintre aceștia au peste 65 de ani, cel mai ridicat nivel din UE. În plus, infrastructura deficitară, tehnologia învechită și pierderile în horticultură și sectorul lactatelor, care nu ajung în procesare, limitează potențialul de valorificare a resurselor. Sectorul de procesare alimentară este subdezvoltat, deși dispune de un potențial important.
Fenomenele meteorologice extreme și deficitul de apă rămân cele mai grave amenințări pentru agricultura românească. Deși 2026 se preconizează a fi un an favorabil pentru agricultură, perspectivele pe termen lung indică un deficit de apă în zonele de câmpie din sud.
„Procesarea reprezintă segmentul în care România pierde cea mai mare parte a valorii adăugate. Productivitatea este de trei ori mai scăzută decât media UE, iar unele unități funcționează la doar 10-20% din capacitate, în special în sectorul cărnii. Modernizarea tehnologică este insuficientă, accesul la finanțare pentru IMM-uri este dificil, iar lanțurile valorice sunt incomplete”, evidențiază o analiză realizată de Deloitte România.
Importăm 60% din legumele consumate în România
O problemă majoră a agriculturii locale este dependența de importuri, în special pentru legume precum roșii, castraveți și ardei. Aceste produse domină piața românească în sezonul cald, iar, deși sectorul are un potențial uriaș,
România importă aproximativ 60% din legumele din țări precum Turcia, Polonia, Spania și Grecia, în timp ce legumele românești fie sunt rare, fie sunt direcționate către export. În 2025, această dependență s-a acutizat, importurile atingând aproape 1 milion de tone annual, în valoare de peste 1 miliard de euro. Lanțurile de magazine preferă importurile, datorită costurilor reduse și ofertei constante de legume, ceea ce evidențiază o strategie insuficient adaptată pentru securitatea alimentară.
Impactul acordului UE-Mercosur asupra fermierilor români
Acordul UE-Mercosur a stârnit reacții din partea fermierilor români, aceștia considerând că decizia a fost luată fără consultarea lor și avertizează asupra unor efecte discriminatorii pentru agricultura locală. Nemulțumirea a fost constituite de faptul că produsele importate din statele din Mercosur sunt obținute în condiții cu reguli mai permisive și costuri mult mai mici, în timp ce agricultura europeană trebuie să respecte standarde stricte de mediu, siguranță alimentară, bunăstare animală și utilizarea pesticidelor.
Situația e tensionată și deoarece Ministerul de Externe sprijină acordul, în timp ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a refuzat memorandumul privind ratificarea acestuia, afirmând că „România folosește sub un kilogram de pesticide pe hectar, iar în statele din Mercosur se utilizează între 12 și 15 kilograme pe hectar”.
„Impactul pentru România este semnificativ. Suntem unul dintre principalii producători de cereale din UE, având un rol crucial în securitatea alimentară regională. Importurile suplimentare pot exercita presiune asupra prețurilor interne, pot accentua volatilitatea pieței și pot diminua capacitatea fermierilor de a investi în tehnologie și durabilitate, într-un sector deja afectat de creșterea costurilor și riscurile climatice”, afirmă reprezentanții Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România.
România devine un punct strategic pentru exportul de cereale, dar e nevoie de reforme
În luna aprilie, Bucureștiul va deveni centru de referință pentru comerțul pe Marea Neagră, găzduind un eveniment dedicat producătorilor de cereale din Europa Centrală și de Est. Specialiștii din domeniu vor discuta despre provocările pieței cerealelor și vor explora soluții pentru problemele comune.
România nu necesită o revoluție agricolă, ci un plan bazat pe cererea reală și pe un flux de producție adecvat. Investițiile în tehnologii moderne, extinderea sezonului de cultivare și sprijinul pentru cercetare sunt esențiale. În plus, este nevoie de o strategie clară de poziționare pe piețele externe pentru anumite produse agricole, astfel încât să se transforme nișele cu potențial mare în oportunități sustenabile de export.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Avertisment: „Prețurile la fructe, legume și pâine vor crește semnificativ, iar dependența de importuri va crește.”
- Economist: „Problema ține de aspecte sociale, nu de viabilitatea fiscală.”