7.000 de pași pe zi nu sunt sport și insuficienți pentru coloană – Recomandările dr. Adrian Bodiu, neurochirurg MedLife, pentru infiltrații și intervenții minim invazive – HotNews.ro

7000-de-pasi-pe-zi-nu-sunt-sport-si-nu-sunt-suficienti-pentru-coloana-ce-miscare-recomanda-dr-adrian-bodiu,-neurochirurg-medlife,-si-cand-ajuta-infiltratiile-sau-interventiile-minim-invazive-–-hotnews.ro

7.000 de pași pe zi nu sunt sport și nu sunt suficienți pentru coloană. Ce mișcare recomandă dr. Adrian Bodiu, neurochirurg MedLife, și când ajută infiltrațiile sau intervențiile minim invazive – HotNews.ro

„Nedumerirea a nouă din zece pacienți care pătrund în cabinet este legată de dureri lombare“, afirmă dr. Adrian Bodiu, neurochirurg la Spitalul MedLife Lotus Ploiești. Mulți pacienți se confruntă cu săptămâni sau luni în care alternează între antiinflamatoare, perioade scurte de odihnă și ședințe de fizioterapie, fără un plan clar de tratament. În momentul în care durerea iradiază pe picior, nivelul de anxietate crește. Dr. Bodiu explică ce tip de exerciții fizice sunt benefice pentru coloana după orele lungi petrecute la birou și când sunt indicate infiltrațiile sau intervențiile minim invazive.

De ce ne doare spatele: „Nu totul se datorează activității la birou“

Cei mai mulți pacienți atribuie durerile lombare exclusiv muncii: perioade prelungite petrecute pe scaun, conducere, ridicare obiecte grele, stresul cotidian. „Mulți nu sunt conștienți de factorii de risc care contribuie la aceste probleme, considerând că cauza este doar activitatea profesională“, afirmă dr. Bodiu. De fapt, aproape întotdeauna este vorba despre o combinație de factori – iar dacă acești factori persistă ani de zile, riscul ca afecțiunile degenerative ale coloanei lombare să apară crește considerabil.

Medicul neurochirurg identifică cinci factori pentru cei mai mulți dintre pacienți cu dureri lombare: excesul ponderal, fumatul, postura defectuoasă prelungită (mai ales la birou și în timpul condusului), sedentarismul și stresul anylândic. „În următorii ani, același factor de stres cronic va deveni principal“, adaugă el, evidențiind că tensiunea emoțională durabilă întreține contractura musculară, tulburările de somn și percepția crescută a durerii.

„Cel mai eficient tratament este eliminarea factorilor de risc sau cel puțin reducerea impactului lor“, afirmă neurochirurgul. În caz contrar, orice metodă – medicamente, kinetoterapie sau infiltrații – poate reprezenta doar o pauză temporară între episoadele dureroase.

De ce 7.000 de pași nu sunt egal cu practicarea unui sport

Mersul a devenit, pentru mulți, echivalent cu „mișcare“. Este o alegere potrivită, mai ales pentru persoanele care petrec multe ore în poziție șezut și lucrează de acasă. Mersul stimulează circulația sanguină, mobilizează articulațiile, reduce rigiditatea și oferă beneficii pentru sistemul cardiovascular. Totuși, dr. Bodiu atrage atenția asupra unei confuzii: „Mulți pacienți cred că, dacă fac 7.000 de pași zilnic, sunt în siguranță pentru sănătatea coloanei“.

Medicul explică că problema nu constă în numărul exact de pași, ci în faptul că mersul, în special pe distanțe lungi, în ritm lejer și fără antrenament de forță, nu dezvoltă suficient „armură“ de protecție pentru spate: musculatura trunchiului și musculatura paravertebrală (mușchii din jurul coloanei vertebrale), care asigură stabilitatea, întrețin sănătatea țesuturilor și sprijină susținerea coloanei. „Importanța nu o reprezintă câți pași faci zilnic, ci menținerea unei activități fizice constante. Practicarea regulată a unui sport este esențială pentru sănătatea coloanei“, afirmă el.

Prin „sport“, neurochirurgul nu se referă la mersul ocazional la sală, ci la un program de exerciții regulat, progresiv și executat cu tehnică corectă.

Ridicarea greutăților, un sport recomandat de neurochirurg

Poate părea paradoxal, însă dr. Bodiu afirmă că unul dintre cele mai eficiente sporturi pentru consolidarea musculaturii spatelui și susținerea corectă a coloanei este ridicarea greutăților. „În peste 25 de ani de practică în neurochirurgie, nu am întâlnit niciun halterofil cu probleme de coloană sau hernie de disc. Și eu însumi am avut mulți pacienți. Mulți evită ridicarea greutăților, însă acest tip de exercițiu ajută semnificativ la dezvoltarea musculaturii coloanei“, precizează el. În cabinet, observă că durerile lombare apar mai frecvent la persoanele sedentare, cele care petrec mult timp pe scaun sau conducând, dar și la cei care fac constant exerciții de forță sub supraveghere, față de cei care se limitează la mers sau la activități fizice nestructurate.

Este însă foarte importantă o nuanță: medicul nu recomandă ridicarea greutăților acasă, fără supraveghere sau consultare prealabilă. Insistă asupra practicării sportului sub îndrumarea unui specialist și luând în considerare particularitățile fiecărei persoane. Pentru sănătatea coloanei lombare, diferența dintre un exercițiu benefic și unul care irită problema constă în tehnică și intensitatea efortului.

Ce alte forme de mișcare sunt recomandate de neurochirurg? „Înotul, pilates, aerobic, yoga, dar și exercițiile de forță. Pentru adulții care nu au făcut sport de mult timp, o abordare echilibrată poate combina mobilitatea, forța și rezistența, dezvoltate treptat, pentru a obține un trunchi stabil și un corp rezistent la efort“, menționează dr. Bodiu.

Ce implică degenerarea coloanei vertebrale: inflamație, compresie, durere pe picior

„Degenerarea” țesuturilor coloanei, cauzată de cei cinci factori menționați de dr. Bodiu – fumat, sedentarism, stres, exces ponderal și postură deficitară – poate deveni, în jurul vârstei de 40 de ani, o sursă constantă de episoade dureroase. Dr. Bodiu explică mecanismul: scade circulația sanguină și alimentarea țesuturilor, apar artroze și inflamații locale. Inflamația poate comprima rădăcinile nervoase, provocând durere care iradiază pe membrul inferior. În unele cazuri, pot apărea slăbiciuni în picior („cădere de funcție“) și probleme de control sfincterian, cazuri ce necesită o evaluare rapidă.

În cabinet, observă două categorii frecvente de pacienți: cei cu durere lombară localizată și cei cu durere radiată pe picior, cunoscută sub numele de sciatică. Diferența este importantă, pentru că tratamentul diferă în funcție de tipul durerii.

Medicamente antiinflamatoare: doar soluție temporară

În faza acută, antiinflamatoarele pot fi utile, precizează medicul, însă au limite: calmarea inflamației și reducerea durerii, fără însă a trata cauza. Aceste medicamente nu trebuie administrate pe termen nelimitat, și sunt utilizate adesea de pacienți pentru efectul lor rapid. Problema este faptul că, fără recuperare și schimbarea factorilor de risc, episoadele dureroase pot reapărea.

De asemenea, tratamentul pasiv oferă o iluzie de control: „am făcut ceva“, însă nu modifică mecanica spatelui, musculatura sau rezistența la efort.

Nici fizioterapia, exclusiv, nu asigură rezultatele durabile

Dr. Bodiu face diferența între fizioterapie – proceduri pasive – și kinetoterapie – exerciții ghidate de specialist. „Studiile arată că fizioterapia are un efect limitat, de scurtă durată“, afirmă el. În momentul în care durerea este intensă, o ședință cu aparate poate ajuta temporar, dar pacientul trebuie să aibă un plan de exerciții pe termen lung, pentru continuitate.

Kinetoterapia trebuie să „îl învețe“ pe pacient ce și cum să facă zilnic, însă disciplina este esențială. „Unii pacienți cheltuiesc bani pe tratamente și soluții nesusținute științific, dar nu reușesc să fie consecvenți cu gimnastica zilnică“, adaugă el.

Infiltrațiile: când sunt utile și de ce este important diagnosticul corect

Pentru episoadele acute – dureri intense, care nu lasă pacientul să doarmă sau se accentuează la mișcare – doctorul recomandă uneori infiltrații ca parte a unui plan terapeutic complex. Acestea nu reprezintă tratament definitiv, ci pot reduce rapid inflamația și durerea, facilitând recuperarea pe termen lung.

Ce aduc infiltrațiile? În primul rând, pot întrerupe cercul durere–spasm muscular. „Efectul major este întreruperea ciclului între spasticitate și disconfort. Eliminând unul dintre factori, putem reduce spasticitatea“, explică el. În plus, pot scurta durata episoadelor dureroase și limita perioada de incapacitate.

Este important ca infiltrațiile să fie realizate după un diagnostic precis și în punctul adecvat. „Depistarea motivului este cheia. Infiltrația administrată în locul greșit poate fi ineficientă“, menționează medicul. Folosirea ghidajului ecografic sporește precizia și reduce volumul de medicație utilizat.

În anumite cazuri, infiltrațiile pot fi recomandate și pacienților operați, dacă durerea de după intervenție are un mecanism clar și procedura se efectuează sigur, ținând cont de modificările postoperatorii. Totuși, o evaluare medicală completă este esențială înainte de decizia de a realiza infiltrații postchirurgicale.

Când este indicată intervenția chirurgicală

Hernia de disc reprezintă unul dintre cele mai frecvent menționate diagnostice în cazul durerii care iradiază pe picior. Însă, dr. Bodiu subliniază că prezența unei hernii vizibile pe RMN nu implică automat necesitatea intervenției chirurgicale. Chirurgia devine necesară atunci când tratamentele conservatoare nu mai dau rezultate sau când apar semne de scădere a funcției motorii – slăbiciune reală în membru, instabilitate sau dificultăți la mers.

„Amorțeala, în sine, nu indică neapărat nevoie de operație“, afirmă el, în timp ce indicii motorii precizează faptul că, cu cât durata disconfortului este mai lungă, cu atât recuperarea devine mai dificilă.

Intervențiile minim invazive: recuperare mai rapidă, traume reduse

În cazul necesității intervenției chirurgicale, dr. Bodiu vorbește despre evoluția discectomiei către tehnici tot mai puțin invazive: de la incizii mari și spitalizări extinse la intervenții endoscopice și sub microscop, cu spitalizare scurtă și mobilizare rapidă. „Pacientul se poate ridica în picioare la doar câteva ore după operație.“

Recuperarea depinde, însă, și de condiția individuală a fiecărui pacient: vârstă, alte afecțiuni, pregătire fizică înainte de intervenție și timpul de amânare a tratamentului în cazul unui deficit motor. Pentru unii, reintegrarea în activități se face rapid, iar pentru alții, procesul este mai lent.

În concluzie, dr. Adrian Bodiu subliniază că, pe termen mediu și lung, sănătatea coloanei necesită două elemente esențiale: reducerea factorilor de risc și practicarea unei forme de activitate fizică care să întărească musculatura și să stabilizeze zona lombară. Mersul este benefic, însă nu întotdeauna suficient. Procedurile, de la infiltrații la intervenții minim invazive, sunt utile mai ales dacă facilitează un proces corect de recuperare.

***

Alte informații și articole despre sănătate pot fi găsite în secțiunea dedicată domeniului medical.

Acest material este furnizat de MedLife, cea mai amplă rețea de servicii medicale private din țară și urmărește să ofere informații utile pentru menținerea unui stil de viață sănătos și echilibrat.

Îngrijirea sănătății reprezintă o prioritate pentru bunăstarea fiecăruia. La MedLife, dedicarea pentru siguranța și tratamentul pacienților ne motiva să oferim servicii medicale de înaltă calitate, sprijinite de echipamente moderne și specialiști specializați.

Descoperă toate serviciile disponibile acessând site-ul nostru.

Exit mobile version