Pentru anul 2026, analize internaționale și rapoarte ale marilor instituții financiare și asociații de profil indică faptul că România înregistrează o perioadă fără precedent de extindere a rețelei de transport, impulsionată de termenele-limită ale PNRR. În șantierele din România, stratul de asfalt se aplică într-un ritm accelerat, însă provocările legate de presiunea timpului și criza forței de muncă pot transforma planurile ambițioase ale țării în pierderi financiare. Această situație nu se limitează doar la autostrăzi. Modernizarea rețelei feroviare rămâne una dintre cele mai importante curse contracronometru, chiar dacă autoritățile încearcă să respecte termenele stabilite de Uniunea Europeană.
2026 ar putea deveni un „an record” pentru construcția de autostrăzi
Publicațiile internaționale și experții locali afirmă că 2026 poate fi cel mai performant an din istoria infrastructurii rutiere a României. După recordul absolut din 2024, cu aproape 195 km de autostradă și 146 km în 2025, Asociația Pro Infrastructură anticipează că în 2026 se poate realiza, în condiții realiste, inaugurarea a încă 244 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres. Într-un scenariu mai optimist, se pot adăuga încă 28,5 km pe A3 și 11 km pe A8. Astfel, totalul de kilometri inaugurați în noul an ar putea ajunge la aproximativ 284 de km.
În prezent, România dispune de o rețea de 1.442 km de autostrăzi în funcțiune, o cifră care o plasează peste țări precum Cehia, Danemarca și Croația. Conform prognozelor API, până în decembrie 2026, inclusiv cu întârzieri și finalizări anticipate, România ar putea atinge pragul istoric de 1.660 km de drumuri rapide. În plus față de cifre, compania subliniază că rețeaua rutieră din zona extracarpatică începe să fie conectată coerent, cu rute lungi și continue între orașele mari, și cu inelul rutier al capitalei complet funcțional. În următorii cinci ani, lungimea autostrăzilor din România se va dubla, la fel și densitatea acestora raportată la mia de km pătrați. Astfel, țara noastră se va apropia de standardele și cifrele înregistrate de cele mai dezvoltate state vest-europene, iar capitala va putea concura direct cu marile centre urbane europene.
„Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a ajuns la 1.416,3 km în funcțiune, la care se adaugă 840,7 km contractați pentru proiectare și execuție și încă 486,2 km aflați în licitație pentru lucrări. După un record absolut în anul electoral 2024, cu aproape 195 km deschiși, și 146 km în 2025, în acest an există șanse solide să depășim din nou recordul: 244 de km de autostrăzi și drumuri expres finalizate și date în trafic, în condiții realiste, ceea ce reprezintă o premieră pentru estimările noastre. În scenariul cel mai optimist, se pot adăuga încă 28,5 km pe A3 și 11 km pe A8, atingând un total aproape de 284 km“, a declarat asociația.
Autostrada Moldova (A7) reprezintă un element central în infrastructura de conectare a Regiunii Moldova cu restul țării și cu Europa. În 2020, au fost deschise 16,3 km, reprezentând jumătate din Centura Buzăului, iar ulterior, în sud, au început inaugurările din nodul rutier de la Dumbrava, aproape de Ploiești, unde A7 se conectează cu A3. În 2024 și 2025, au fost inaugurate secțiuni succesive pe traseul Mizil – Pietroasele – Buzău – Focșani – Adjud. Momentan, circulația se desfășoară pe aproximativ 196 km din cei 453 km ai Autostrăzii A7, reprezentând 43,6% din lungime. Se estimează că compania UMB va finaliza încă 124 km de autostradă până la sfârșitul lunii august 2026, când expiră termenul pentru accesarea fondurilor PNRR. De asemenea, se preconizează inaugurarea Secțiunii 4 (Curtea de Argeș – Tigveni) din Autostrada A1 Sibiu – Pitești, care include tunelul Momaia, primul tunel rutier forat din România.
Modernizarea infrastructurii feroviare rămâne o provocare majoră pentru România
Modernizarea căii ferate a României reprezintă una dintre cele mai complexe curse contracronometru asumate prin PNRR. Rapoartele Uniunii Europene avertizează că proiectele majore de infrastructură feroviară trebuie finalizate până în 2026 pentru a evita pierderea fondurilor. Unul dintre cele mai importante proiecte este modernizarea și electrificarea magistralei Caransebeș – Timișoara – Arad, cu o lungime de 162 km. Finanțat cu aproximativ 1,2 miliarde de euro, acest proiect vizează modernizareaile cale ferate și integrarea în Spațiul Feroviar European Unic, până în martie 2026.
Deși resursele financiare sunt alocate, implementarea întâmpină dificultăți din cauza întârzierilor administrative și a deficitului de specialiști. Chiar dacă contractul de finanțare a fost semnat în august 2022, iar pentru majoritatea loturilor s-au încheiat contracte pentru proiectare și execuție, blocajele cauzate de contestații și ritmul lent al lucrărilor exercită presiune asupra termenelor. Lucrările au început abia în 2024, iar lipsa personalului calificat ridică întrebări despre capacitatea României de a finaliza un proiect esențial pentru infrastructura țării.
Impactul economic și strategic al infrastructurii românești
Într-un context caracterizat de stabilizare fiscală și consum privat redus, investițiile publice în infrastructură devin fundamentale pentru susținerea unei creșteri economice modeste în 2026, estimată între 1,1% și 1,4%. Analizele realizate de ING Think și Colliers indică faptul că aceste investiții, mai ales cele finanțate din fonduri europene, vor susține modest creșterea PIB-ului din România. În același timp, alte sectoare înregistrează recul. După recesiunea din 2024, sectorul construcțiilor s-a stabilizat în 2025, iar ingineria civilă, impulsionată de autostrăzi, căi ferate și proiecte energetice, devine componenta dominantă a economiei.
Resurse financiare disponibile din PNRR și necesitatea forței de muncă specializate
Forța de muncă continuă să reprezinte o provocare majoră pentru companiile din domeniul construcțiilor, având un impact direct asupra modului în care sunt gestionate și derulate proiectele. Guvernul a aprobat pentru acest an aducerea a 90.000 de lucrători străini pentru piața forței de muncă din România. Această măsură răspunde solicitărilor angajatorilor, care se confruntă cu dificultăți în ocuparea posturilor vacante, în special în construcții. Asociațiile din domeniu subliniază că situația este critică și necesită investiții pentru a putea menține ritmul de lucru.
Un alt obstacol îl constituie finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR. Guvernul a decis adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru a „evita riscurile fiscale și a concentra resursele asupra proiectelor cu șanse reale de finalizare”. Astfel, începând cu 19 august 2025, doar proiectele cu progres peste 30% vor primi prioritate pentru finalizare până la 31 august 2026, iar cele din urmă pot fi supuse riscului de suspendare a fondurilor europene.
„Investițiile din PNRR vor continua în mod planificat pentru a asigura finalizarea proiectelor până la sfârșitul lunii august 2026, conform angajamentelor România în dialogul cu Comisia Europeană”, a declarat premierul.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Ministrul Finanțelor a semnat al doilea contract de finanțare pentru Autostrada A1, considerată „prima autostradă care traversează Carpații în linie dreaptă”
- Instituțiile europene au transferat fonduri pentru autostrăzile românești. În conturile BNR au intrat aproape 600 de milioane de euro