Chiar dacă România înregistrează cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, Banca Națională a României (BNR) a stabilit în prima ședință de politică monetară din acest an să mențină dobânda-cheie la 6,5% anual. În anul precedent, dobânda-cheie a rămas stabilă în condițiile în care inflația a atins aproape 10%, ca urmare a transferului complet al majorărilor de TVA în prețuri.
Inflația din România persistă aproape de 10%, iar nivelul dobânzilor nu poate fi redus, ceea ce provoacă nemulțumirea populației, care resimte tot mai intens presiunile economice. Conform datelor publicate de BNR, rata anuală a inflației a scăzut ușor în ultimele trei luni ale anului 2025, de la 9,88% în septembrie la 6,96%. Totuși, inflația a rămas peste estimarea BNR de 9,6%, realizată în noiembrie, motiv pentru care instituția a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Creșterea inflației s-a datorat în principal majorărilor prețurilor la energie și creșterii TVA și accizelor în cea de-a doua jumătate a anului precedent. Analiștii economici anticipează acum o reducere a dobânzilor de către BNR abia din luna mai, anticipând scăderea inflației în a doua parte a anului.
Deciziile BNR privind ratele dobânzilor
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința din 19 ianuarie 2026, a hotărât următoarele:
- Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% anual;
- Păstrarea dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an;
- Menținerea nivelurilor curente ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor financiare.
Consumul populației continuă să reducă și în 2026
Pe măsură ce inflația rămâne ridicată, nivelul de consum al populației continuă să scadă, ca urmare a costurilor ridicate ale creditelor și a puterii de cumpărare diminuate. Conform datelor publicate de BNR, activitatea economică din trimestrul III al anului trecut a înregistrat o diminuare de 0,2%, după o creștere de 1,1% în trimestrul anterior. În plus, creșterile semnificative ale prețurilor la energie și servicii din 2025 au afectat comportamentul de consum al românilor, aceștia optând pentru cumpărături mai prudente. În 2025, consumul național a scăzut cu 4,8% față de aceeași perioadă din 2024, conform datelor Institutului Național de Statistică.
„Activitatea economică s-a diminuat în trimestrul III 2025 cu 0,2%, după o creștere de 1,1% în trimestrul precedent (variatie trimestrială), ceea ce indică o eventuală intensificare a deficitului de cerere agregată, în concordanță cu prognozele”, se arată în comunicatul oficial al BNR.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Se anunță o criză economică? Indicii relevanți indică deja închiderea fabricilor, disponibilizări în masă și scăderea consumului – analizează principalii indicatori ai economiei: sectorul industrial, construcțiile, nivelul de consum.
- BNR transmite vești negative la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 de miliarde de euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025, atingând o sumă de 227 miliarde de euro.