Poluare cauzată deversată într-un râu. Imagine ilustrativă. FOTO: © Toa555 | Dreamstime.com
După decenii de supraexploatare, poluare și presiuni climaterice, lumea se confruntă cu o stare de „faliment global al resurselor de apă”. Cantitatea de apă din râuri, lacuri și acvifere se epuizează mai rapid decât poate fi reînnoită de natură, conform unui raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU), citat marți de AFP.
„Termenii «stres hidric» și «criză a apei» nu mai sunt suficienți pentru a exprima noile realități globale”, indică raportul Institutului Națiunilor Unite pentru Mediu și Sănătate.
Acesți termeni au fost „stabiliți ca avertismente pentru un viitor încă evitabil”, însă de atunci lumea a intrat într-o „nouă etapă”, iar numeroase sisteme acvatice s-au deteriorat iremediabil, necesitând noi clasificări, au subliniat cercetătorii, conform Agerpres.
Pentru a descrie această nouă situație, raportul propune expresia de „faliment hidric”, adică o situație în care consumul de apă pe termen lung depășește reînnoirea resurselor și afectează grav mediul, astfel încât nivelurile anterioare nu pot fi restabilite în mod rezonabil.
Acest fenomen se manifestă prin descreșterea marilor lacuri și creșterea numărului de cursuri de apă majore care nu mai versă în mare în anumite perioade ale anului.
Zonele umede dispar semnificativ. Aproximativ 410 milioane de hectare – aproape cât suprafața Uniunii Europene – au fost pierdute în ultimii 50 de ani.
„Punct fără posibilitate de întoarcere”
Un alt indiciu al acestei deficiențe de apă: circa 70% din principalele pânze freatice utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă și irigații sunt în declin pe termen lung.
Crizele de tip „Ziua Zero”, când cererea de apă depășește resursele disponibile, forțând reducerea consumului și închiderea robinetelor, devin tot mai frecvente în aglomerări urbane.
Schimbările climatice intensifică această problemă, provocând topirea a peste 30% din masa glaciare globale după 1970 și diminuarea cantităților de apă provenite din topirea sezonieră a zăpezii, de care depind sute de milioane de persoane.
Impactul se simte pe fiecare continent locuit, deși nu toate statele sunt afectate, la nivel individual, de penurie de apă, explică pentru AFP Kaveh Madani, specialist în științe ale mediului și autor al raportului.
„Totuși, aceasta ne avertizează că numeroase sisteme din întreaga lume sunt în stare de epuizare”, și este urgentă reevaluarea politicilor, a afirmat directorul institutului, considerat „laboratorul de idei privind apa” al ONU, la originea acestui studiu.
„Este esențial să acceptăm această realitate dură acum, înainte de a provoca daune ireversibile”, a adăugat el.
Raportul, fundamentat pe date și statistici disponibile și pe o analiză în regim peer-review, evidențiază o situație alarmantă: criza globală a apei a atins un punct fără întoarcere, a declarat Tim Wainwright, director general al organizației non-guvernamentale WaterAid.
Unii cercetători, care nu au participat direct la elaborarea raportului, au salutat atenția acordată situației apei, însă au avertizat că situația variază semnificativ de la o zonă la alta, iar o concluzie universală poate ascunde progresele locale.