Vreme extremă la Kiev, unde atacurile ruse au deteriorat infrastructura energetică, lăsând mii de clădiri fără căldură. Mulți cetățeni nu dispun de apă potabilă și energie electrică, școlile s-au închis, profesorii își țin cursurile din cafenele echipate cu generatoare, iar familiile se adună într-o singură cameră încălzită. În aceste momente, când conflictul s-a mutat din teatru în locuințele civili, doi locuitori ai capitalei ucrainene au vorbit într-o conversație pe ZOOM despre viața sub asediu.
- „M-am mutat temporar în bucătărie, pentru că în camere e imposibil de locuit. Temperatura este doar 8 grade” – Irina Dubas.
- „Cei cu apă și gaz oferă sprijin celorlalți. Ne vizităm, colaborăm. Există oameni care ies afară, aprind focul, fierb ceai și se adună împreună. Nu e doar despre căldură, ci și despre moral” – Marco Varyvoda.
Irina Dubas provine din Novaia Kahovka, un oraș ucrainean din regiunea Herson, aflat sub ocupație rusă din 2022. Este educatoare și de aproape patru ani locuiește în suburbia Sofia Borshciagivka, la cinci kilometri de Kiev, unde susține cursuri online pentru copiii din localitățile afectate de prezența militară rusă.
Electricitate cu program limitat
Femeia explică că, deși oficial, energia electrică este furnizată „conform unui program”, realitatea din apartament diferă semnificativ de graficele oficiale.
„Recent, prevederile pentru electricitate urmează grafice, însă acestea nu coincid deloc cu cele comunicate anterior. Se modifică frecvent, uneori se oprește complet alimentarea. Se invocă lovituri, avarii la rețea sau gerul extrem ca motive. Acum, în Ucraina, temperaturile sunt de minus 18 grade”, povestește Irina.
În aceste condiții, activitatea didactică online s-a adaptat pentru a asigura supraviețuirea tehnologică. Lecțiile depind de baterii, lămpi și generatoare improvizate.
„Dețin lanterne, baterii externe și invertoare sau mini stații de încărcare. Le încărcăm când e lumină, apoi folosim când nu este. De exemplu, astăzi, am fost nevoită să merg într-o cafenea cu generator, pentru că bateria laptopului ține doar patru ore”, explică profesoara.
De asemenea, ea menționează că unele cafenele din Kiev au devenit ad-hoc birouri și refugii temporare, inclusiv pentru cadrele didactice, în această perioadă de criză.
„La unele locații, nu faci decât să bei un ceai sau o cafea, chiar dacă nu cumperi nimic. Este cald, generatorul funcționează, iar dacă rămâi câteva ore, faci tot posibilul să te încălzești. Astfel, reușesc să mă refac și să mă întorc acasă”, adaugă Irina.
Viața mutată în bucătărie
Principala problemă nu este doar lipsa de curent, ci și temperatura scăzută din spațiile de locuit. În multe apartamente, termometrele arată temperaturi greu de suportat.
„M-am mutat temporar în bucătărie, pentru că în camerele din apartament e imposibil de locuit. Temperatura este de doar 8 grade. Am o plită combinată, pe gaz și electrică. Pun o oală cu apă pe gaz pentru a încălzi aerul. În zilele cu câteva ore de curent, pornesc centrala. Altfel, ne descurcăm cum putem”, precizează Irina.
Situația variază de la un cartier la altul, uneori chiar de la un bloc la altul.
„Colegi de-ai mei de pe malul stâng al Niprului au stat fără curent patru zile, dar aveau încălzire și apă caldă. Alții nu au nimic. Cei fără energie și apă caută adăpost la rude sau prieteni”, susține ea.
Vecini care se sprijină reciproc
Frigul și întunericul au consolidat solidaritatea cetățenilor. Irina povestește despre modul în care vecinii din blocul său se ajută între ei.
„În grupul de discuții al blocului nostru sunt aproape 1.200 de locuitori. Dacă cineva are nevoie de apă, mâncare sau apă fierbinte, anunță pe grup și ceilalți oferă sprijin. Pentru bătrâni, cumpărăm pâine și alimente, deoarece centrele sociale nu fac față. Ne sprijinim reciproc”, explică ea.
Familiile cu copii mici sunt cele mai afectate, însă mulți aleg să se refugieze în zone rurale, unde se pot încălzi cu sobe de lemne.
„Aici, civilii suferă, nu obiectivele militare”
„Pe etajul meu, două familii cu copii au plecat de îndată, închirind case de vacanță cu sobe. Au găsit refugiu la rude. La fel procedează și alții pentru a se salva”, afirmă Irina.
Femeia consideră că atacurile asupra infrastructurii energetice sunt intenționate pentru a destabiliza populația.
„Este o strategie deliberată pentru a ne face rău. La nivel local, infrastructura civilă suferă, nu există obiective militare. Logica este simplă: dacă oamenii suferă, vor fi nemulțumiți de conducerea lor. Însă, cei informați știu ce se întâmplă și vor rezista”, afirmă ea.
„Trăim într-o singură cameră cu 16 grade”
Marco Varyvoda, jurist și mediator, locuiește în centrul Kievului cu fiica sa de 17 ani. El menționează că, deși situația s-a îmbunătățit în ultimele zile, iarna rămâne o provocare zilnică.
„Au fost zile în care nu am avut curent mai mult de 20 de ore, doar pentru a încărca bateriile externe și a putea lucra online. Acum, programul este mai echilibrat, chiar dacă au fost zile cu doar patru ore de electricitate”, explică el.
El adaugă că, în apartament, căldura este menținută parțial datorită unei soluții ad-hoc puse la dispoziție de autorități.
„Avem trei camere. În două, temperatura este de aproximativ plus 10 grade, iar în cea unde funcționează un calorifer singur, ajunge la 16 grade. Autoritățile au creat această configurație pentru a preveni înghețul complet. Practic, locuim într-o singură cameră”, afirmă Marco.
În această perioadă, fiica sa învață online, iar părintele împart aceeași încăpere, unde temperatura rămâne suportabilă.
„Lecțiile sunt online și, cel mai probabil, așa va fi și săptămâna următoare. Folosim aceeași cameră: ea – pentru studiu, eu – pentru activitate profesională. Copiii se adaptează mai repede, corpul lor suportă mai ușor dificultățile”, spune Marco.
„Vinovați sunt doar rușii”
El este convins că atacurile asupra infrastructurii energetice sunt planificate pentru a crea dezbinare în interiorul țării.
„Toate raidurile asupra Kievului țintesc CET-urile. Obiectivul este să forțeze o pace impusă populației. Vor ca oamenii să se revolte împotriva propriului guvern, dar rezultatul este invers”, afirmă el.
Marco recunoaște că apar proteste izolate și nemulțumiri față de autorități, însă majoritatea cetățenilor înțeleg cine poartă responsabilitatea pentru criza actuală.
„Unii cer lumină și căldură, însă vinovată este doar Rusia. Dacă nu ar bombarda sistemele energetice, nu am fi în această situație. Războiul nu s-ar extinde în locuințele oamenilor”, benadră el.
Oamenii care se încălzesc și sprijină unii pe alții
În cartier, solidaritatea devine o formă de rezistență. Marco povestește despre sprijinul reciproc între cetățeni.
„Cei care au apă și gaz îi ajută pe ceilalți, ne întâlnim, ne împărtășim resursele. Se prepară ceai și mâncare, iar motivul principal este sprijinul moral. Să nu fie singuri în frig”, explică el.
Chiar dacă frigul a devenit o parte din viața de zi cu zi, oamenii nu se lasă învinși.
„Ne-am îmbrăcat în interior ca și cum am fi afară. Acum, temperaturile sunt mai suportabile, iar noi suntem în haine groase. Va veni primăvara, dar cel mai important este să perseverăm”.
Gerul va continua cel puțin până pe 25 ianuarie
Nu doar locuitorii din Kiev suferă în propriile locuințe. Aflată în continuare, situația energetică rămâne critică, iar președintele Zelenski a anunțat că peste 400.000 de cetățeni de la Harkov, al doilea oraș ca mărime, au rămas fără electricitate după atacurile ruse asupra infrastructurii. Ministrul Energiei, Denis Șmîhal, a afirmat că rezervele de combustibil vor dura cel mult 20 de zile, și a solicitat companiilor de utilități importul urgent de energie electrică pentru a acoperi cel puțin jumătate din consum. Conform prognozelor, temperaturile pot ajunge până la -20 de grade noaptea și -10 grade ziua, până cel puțin duminică, 25 ianuarie.