Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi că România nu-și poate permite să rămână pasivă în fața schimbărilor globale semnificative.< /p>
El a critikat absența unui traseu clar în politica externă a țării și a afirmat că România „nu are poziții asumate aproape pe niciun subiect, nu stabilește singură direcția, se aliniază la pozițiile altora și navighează fără țintă pe o mare agitată și deschisă”.
Într-o postare pe Facebook, liderul UDMR a explicat opțiunile României în această lume tumultoasă și în rapidă transformare, în care este clar că nimic nu va mai fi precum înainte de anexarea Crimeii în 2014, un act prin care Rusia a evidentiat intenția de rescriere a ordinii mondiale.
Kelemen Hunor afirmă că primul pas esențial este abandonarea iluziilor.
„Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să renunțăm la iluzii. Istoria nu s-a încheiat, iar ordinea internațională a fost întotdeauna modelată de învingători și de țările puternice. Sistemul mondial s-a modificat și se va modifica în continuare. Nimeni nu poate estima cât va dura această transformare, dar este sigur că rivalitatea tot mai acerbă dintre marile puteri va continua mulți ani de acum înainte”, a menționat acesta.
El consideră că România nu are de câștigat din pasivitate, iar „plângerea constantă, lamentarea sistemului vechi și așteptarea pasivă nu reprezintă o strategie, chiar și pentru state mai mici, precum România”.
Kelemen Hunor susține că acceptarea situației actuale din România este crucială pentru a evita riscuri majore.
„Recunoașterea acestui fapt este primul pas pentru a preveni ca țara să fie surprinsă în mod neașteptat. Trebuie să fim pragmatici: realpolitikul este astăzi singura cale viabilă. Aceasta nu înseamnă abandonarea valorilor, ci construirea unei politici externe bazate pe principii fundamentale, care pentru țările mici au un caracter aproape esențial”, a precizat liderul UDMR.
Liderul UDMR a adăugat că identificarea unor valori comune cu diverse formațiuni politice nu modifică esența problemei. „Faptul că unele dintre aceste valori sunt susținute și de partide și mișcări suveraniste – considerate acum în mod negativ – reprezintă o altă discuție”, a menționat el.
El afirmă că „pe lângă alianțele existente, în numele flexibilității, trebuie încheiate noi parteneriate. O țară mică aflată la periferie, singură, este vulnerabilă și condamnată la eșec: economic slabă, dependentă de importuri, irelevantă din punct de vedere militar și incapabilă să-și asigure apărarea în fața unui adversar mai puternic. Astfel, apartenența la NATO și UE – cu toate avantajele și dezavantajele – trebuie să primeze”.
Din punct de vedere politic, liderul UDMR consideră că România are o poziție slabă.
„România astăzi nu are greutate: nu are poziții asumate pe aproape niciun subiect, nu-și determină singură direcția, se aliniază la opiniile altora și navighează pe apele agitate ale politicii mondiale”.
Kelemen Hunor a ilustrat câteva direcții clare pentru acțiune în domeniul relațiilor externe.
„România ar trebui să acorde prioritate relației cu Polonia și Finlanda, să dezvolte legături mai strânse cu Turcia, și să fie activă în Balcanii de Vest, construind un sistem solid de alianțe regionale, pentru a obține mai multă libertate de manevră și influență”.
„De asemenea, având în vedere poziția geografică, rolul de «punte» între Orientul Mijlociu și Caucaz rămâne nevalorificat. România trebuie să acționeze ca un inițiator în reformele Uniunii Europene, colaborând strâns cu statele mici și mijlocii, pentru a exercita o influență crescută. Marele și puternicul stat își impune întotdeauna interesele, în timp ce statele mai mici trebuie să găsească modalități de a-și maximiza rolul în cadrul acestei dinamici.”