Laurențiu Beșu, judecător la Tribunalul București și unul dintre magistrații intervievați în ancheta Recorder „Justiție capturată”, a declarat vineri la postul de televiziune B1 TV că în sistemul judiciar nu s-au produs schimbări după publicarea materialului de presă, iar singura reacție a sistemului și a judecătorilor cu autoritate a fost încercarea de a discredita pe cei care au considerat necesar să comenteze despre problemele existente.
„În sistem (…) nu s-a întâmplat nimic”, a afirmat el, întrebat despre impactul investigației de presă publicate de Recorder în data de 9 decembrie.
Laurențiu Beșu a menționat că, deși avea așteptări diferite, „singura reacție a fost să încerce să discrediteze judecătorii care au considerat necesar să aducă în discuție aceste probleme”.
„A fost colega Moroșanu, au fost și alți magistrați care au adresat explicații președintelui pentru a clarifica situația reală, însă reacția concretă a sistemului și a conducătorilor judecători a fost să ne atace pe noi, cei care am semnalat existența unor probleme sau nereguli”, a explicat el.
Întrebat dacă a fost supus represaliilor sau amenințărilor după apariția articolului Recorder, judecătorul a spus: „Din partea conducerii tribunalului, nu. Au existat două solicitări de recuzare, respinse de colegi, astfel că nu am resimțit presiuni directe în cadrul instanței”.
Laurențiu Beșu a precizat că a fost contactat de Recorder în luna mai.
„La început nu am răspuns solicitărilor. Ulterior, am decis să cooperez. Interviul, despre care interesul major îl reprezintă, a avut loc pe 15 august 2025”, a adăugat magistratul.
Detalii despre numirea la Tribunalul București
Laurențiu Beșu a afirmat despre Cosmin Sterea-Grossu, delegat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la conducerea Tribunalului București, că acesta își începe activitatea efectiv de la începutul lunii ianuarie și că o numire prin concurs, nu prin delegare, ar fi presupus condiții de vechime.
„Conform legislației actuale, pentru a ocupa o poziție de conducere într-o instanță, candidații trebuie să îndeplinească anumite condiții, printre care vechimea în acea instanță – și este firesc să fie așa, întrucât trebuie să cunoști instituția, detaliile sale pentru a putea gestiona și administra eficient”, a explicat Laurențiu Beșu.
El a adăugat că, în cazul delegării, „legea nu stabilește nicio condiție pentru ocuparea funcției, lăsând această decizie la aprecierea președintelui Curții de Apel”.
„În ceea ce privește delegarea, am aflat de la colegi că trei judecători cu vechime în tribunal și-au dat acordul pentru a fi delegați în această poziție, chiar dacă ar fi avut dreptul să ocupe funcția în condiții mai favorabile. Au fost convocați la Curtea de Apel București, au participat la colegiu și au fost audiați. Din cele aflate, pare că au fost și puși într-o situație umilitoare”, a mai precizat judecătorul.
„Funcția de președinte al tribunalului, o oportunitate pentru CSM”
Beșu susține că vestea delegării lui Sterea-Grossu în funcția de președinte al Tribunalului București circula în rândul judecătorilor cu mai mult de o lună înainte de numire.
„Numirea în funcția de președinte al Tribunalului București a domnului Grossu era discutată printre judecători, cu cel puțin o lună înainte de a se realiza (…). Dacă numirea s-ar fi făcut cu responsabilitate și în mod corect, ar fi trebuit să se țină cont și de condițiile pentru participarea la concurs”, a menționat Laurențiu Beșu.
El a subliniat că „funcția de președinte al tribunalului reprezintă o platformă pentru o viitoare candidatură în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”.
„Această grupare, pentru a o desemna astfel, își pregătește în mod strategic viitorul, ocupând anumite funcții, pentru a asigura continuitatea în cadrul CSM și pentru a menține influența”, a concluzionat el.