Austria a anunțat reducerea TVA-ului pentru produsele alimentare de bază, pentru a diminua presiunea prețurilor și a proteja puterea de cumpărare a populației. În contrast, România a crescut TVA-ul la alimente, deși inflația rămâne mult mai ridicată decât în Austria. Diferența de abordare a fost evidențiată de Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, care susține că statul român a ales cea mai simplă soluție: suportarea costurilor direct de către consumatori.
În Austria, autoritățile au decis ca, începând cu iulie 2026, TVA-ul pentru anumite alimente esențiale să scadă sub pragul de 5%, în contextul unei inflații de aproximativ 4%. Guvernul urmărește să mențină prețurile accesibile și să atenueze impactul asupra consumatorilor într-o perioadă cu costuri constante ridicate. Lista exactă a produselor va fi stabilită ulterior.
„Austriecii, cu un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 60.000 de euro, plătesc taxe pe alimente mai mici decât românii, ale căror venituri medii se situează în jurul valorii de 20.000 euro. Guvernul României pare să prioritizeze reducerea deficitului și schemele de sprijin pentru companii de partid, în detrimentul populației”, afirmă Claudiu Năsui.
Năsui subliniază și faptul că Austria nu se află într-o situație fiscală perfectă. Țara are un deficit mai mare și datoria publică se apropie de 80% din PIB. Cu toate acestea, guvernul austriac a ales să amelioreze povara fiscală acolo unde oamenii resimt cel mai direct cost: la alimente.
România majorează TVA-ul la alimente la 11%
De la 1 august 2025, România a aplicat majorarea TVA-ului la 11% pentru produsele alimentare, după reorganizarea cotelor reduse. Această măsură a fost impusă în contextul unui val de creșteri de prețuri. Analizele din toamna anului 2025 au indicat că alimentele au fost cele mai sensibile la modificările fiscale, impactul fiind rapid vizibil la raft. Fructele s-au scumpit în medie cu 15%, iar laptele cu peste 11%.
Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, afirmă că România aplică o politică fiscală care apasă mai greu asupra populației, în timp ce alte state încearcă să reducă această povară.
„Și să nu credeți că în Austria nu există probleme. În afară de inflație, țara are un deficit de circa 5% și o datorie publică de 80% din PIB. Diferența este că acolo, guvernul a ales să nu-și rezolve dificultățile financiare impunând mai mulți bani populației. La noi, însă, guvernul a considerat prioritar sprijinul pentru firme de partid și scheme de ajutor, în ciuda problemelor financiare”, afirmă Năsui.
Pe lângă creșterile fiscale, România va introduce și majorări de impozite. Începând cu 1 ianuarie 2026, taxele pe proprietăți și terenuri vor fi majorate, inclusiv pentru casele vechi.