Thomas Lowin, reprezentantul Comandamentului Terestru al NATO din Izmir, este primul oficial de rang înalt al organizației care a detaliat noile strategii referitoare la securitatea flancului estic al Alianței.
„Prioritatea principală vizează protecția țărilor al căror frontieră comună se află cu Rusia și Belarus pe așa-numitul flanc estic, având scopul de a descuraja agresiunea rusească și de a asigura autoapărarea în situații de urgență. În acest context, EFDL (Linia de Descurajare a Flancului Estic – n.r.) reprezintă o conceptie de optimizare a planurilor existente de apărare ale NATO. În esență, însă, acest concept poate fi extins nu doar la nivelul flancului estic, ci aplicat global”, a precizat Lowin pentru Welt.
Când a fost întrebat despre principiul fundamental al acestui concept, generalul de brigadă al armatei germane a explicat că acesta se bazează pe dezvoltarea unui „sistem defensiv avansat, cu multiple nivele, de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus, utilizând nu doar trupe convenționale, ci și zone robotizate sau automatizate din zona de frontieră, echipate cu obstacole și tehnologii avansate, pe care inamicul trebuie să le depășească mai întâi”.
Cei cinci piloni ai strategiei de descurajare pentru flancul estic
EFDL se bazează pe cinci piloni, iar implementarea lor este planificată etapizat, în funcție de tehnologia disponibilă sau în curs de dezvoltare avansată.
Potrivit lui Lowin, primul pilon prevede crearea unui sistem avansat de senzori. Mai precis, este vorba despre o rețea de senzori amplasați pe teren, în spațiu, în domeniul cibernetic sau aerian, colectând informații despre mișcările și armele utilizate de către inamic, conectând datele și distribuindu-le în timp real către mai multe state NATO. Senzorii pot fi staționari sau mobili, radar, acustici, optici, electronici, precum și integrați cu date provenite de la sisteme de recunoaștere cu echipaj uman, precum avioanele de recunoaștere AWACS, sau date de la sateliți, drone și roboți echipați cu senzori.
Aceste echipamente transmit datele către un centru de control, unde sunt analizate și procesate cu ajutorul inteligenței artificiale, generând rapoarte de situație precise și în timp real, a explicat Lowin.
Al doilea pilon vizează dezvoltarea unei zone de apărare automatizate de-a lungul flancului estic, având ca scop crearea unei zone de reacție rapidă pentru a contesta și a exercita presiune asupra forțelor adverse. Această zonă, denumită „fierbinte”, are misiunea de a opri avansul inamicului.
„Prin atribuirea mișcărilor și anumitor tactici inamicului, îl forțăm să adopte poziții dezavantajoase și să își consume resursele, reducând totodată eficacitatea acestuia în luptă – menținând în același timp securitatea personalului nostru și capacitatea completă de intervenție”, a explicat generalul german.
Lowin a detaliat și funcționarea acestei zone. Senzorii detectează prezența inamicului, transmit rapid informațiile și activează dispozitive conectate conform specificațiilor, acestea fiind proiectate pentru a contracara și neutraliza rapid inamicul, limitând capacitatea sa de a acționa și de a avea inițiativă pe câmpul de luptă.
Al treilea pilon vizează stocarea prealabilă a materialelor. „Vor fi create depozite strategice mai mari în statele NATO de la frontieră, incluzând arme și muniții pentru reînarmarea sistemelor de apărare și echiparea forțelor NATO din zonă”, a afirmat Lowin.
Al patrulea pilon constă în menținerea staționării robuste a trupelor de-a lungul flancului estic, asigurată în prezent. Cu toate acestea, Lowin subliniază nevoia de a menține această nivel de pregătire, având în vedere numărul mare de trupe rusești dislocate în zona de frontieră.
„Forțele armate ruse se află în număr mare în apropierea frontierei, așa că nu putem reduce propria prezență. Este fundamental să continuăm să respectăm planurile regionale definitive ale NATO”, a declarat Lowin.
Ultimul pilon urmărește dezvoltarea unei rețele bazate pe tehnologia cloud, prin care sistemele asistate de inteligența artificială sintetizează și transmit în timp real situația de recunoaștere către forțele mobile și staționare în teren.
