„Este esențial să fim realiști și să observăm ce se întâmplă”, a declarat Frederiksen, referindu-se la declarațiile președintelui american despre Groenlanda, în cadrul unei conferințe la renumitul centru universitar Sciences Po din Paris, alături de premierul groenlandez Jens Frederik Nielsen, unde ambele au fost aplaudate frecvent, informează agentia EFE.
El a avertizat că „dacă europenii nu reușesc să se apere, în cele din urmă, vor suporta cel mai mare cost”.
Potrivit opiniei sale, europenii au greșit prin reducerea bugetului militar, nu doar pentru că Rusia a făcut exact opusul și s-a pregătit pentru atac, ca în cazul Ucrainei, ci și pentru că mesajul transmis către Statele Unite a fost că preferă să aloce fonduri altor domenii și că, în situații de criză, se vor baza pe Washington pentru protecție.
Rearmarea este prioritatea principală
În contextul actual, pentru premierul danez, „cea mai importantă rămâne reînarmarea, nu doar până în 2035 așa cum s-a stabilit în NATO”, deoarece, ținând cont de evenimentele recente, „va fi prea târziu”.
El a subliniat că nu se poate construi o strategie proprie depinzând de alții, și a adăugat că europenii „trebuie să formeze alianțe solide”. În acest sens, a fost dificil pentru el să înțeleagă de ce Franța se opune acordului comercial UE-Mercosur, considerând că „aproprierea de America Latină face parte din strategia noastră”, la fel ca și apropierea de Canada, Africa sau India.
Prim-ministrul a reafirmat că „Europa trebuie consolidată”, ceea ce implică accelerarea procesului de reînarmare, îmbunătățirea competitivității, gestionarea imigrației, abordarea tranziției ecologice și toate acestea cu o perspectivă socială „echilibrată”.
Lecțiile Groenlandei
Potrivit analizei sale, o învățare din criza din Groenlanda este că „nu poți compromite niciodată valorile democratice” și, de asemenea, că europenii trebuie să fie uniți pentru a apăra principii precum suveranitatea și relațiile internaționale bazate pe norme.
Prim-ministrul Groenlandei a explicat faptul că situația în care se află este „serioasă”, că, după declarațiile lui Trump, sunt „sub o presiune intensă” și că încearcă să gestioneze teama care a răspândit-o în rândul populației.
El a evidențiat că groenlandezii își doresc parteneri care respectă democrația și statul de drept și că, în prezent, „se uită mai mult spre Europa” pentru a-și proteja valorile.
Deși a subliniat diferențele culturale față de cele europene, „ei doresc să facă parte” din Europa.
Totodată, a asigurat că Groenlanda este gata să „contribuie mai mult” la NATO și este conștientă că va trebui să acționeze mai activ în domeniul securității într-o lume în continuă schimbare.