Inteligența artificială oferă copiilor răspunsuri rapide, eseuri coerente și soluții „pregătite”. Însă, un specialist care a dezvoltat sisteme de IA pentru unele dintre cele mai mari companii tehnologice mondiale avertizează că această comoditate are un cost invizibil: „atrofia intelectuală” – pierderea progresivă a gândirii critice și a înțelegerii din spatele unui răspuns. Cât de real este acest pericol și unde se trage linia între sprijin și dependență?
Inteligența artificială a devenit deja parte din viața copiilor și adolescenților: de la teme realizate cu ajutorul chatboților, la explicații rapide pentru lecții ori redactarea unor eseuri. În acest context, discuția nu mai vizează dacă IA trebuie sau nu utilizată, ci modul în care este folosită pentru a susține dezvoltarea cognitivă, evitând substituția acesteia.
Un studiu recent, realizat de Pew Research Center, ilustrează modul în care tinerii utilizează tehnologia. Conform raportului „Tineri, média sociale și chatboți AI 2025”, aproximativ 64% dintre adolescenții din Statele Unite, cu vârste între 13 și 17 ani, au folosit cel puțin o dată un chatbot bazat pe inteligență artificială. Circa 30% dintre aceștia îl folosesc zilnic, frecvent de mai multe ori pe zi. Dintre aceștia, mulți accesează platforme precum ChatGPT, Gemini sau Meta AI. Datele indică faptul că IA nu mai reprezintă o noutate pentru tineri, ci o componentă zilnică a rutinei lor digitale – pentru activități școlare, informare rapidă sau conversații.
Mesaj de avertizare din partea creatorilor de sisteme IA
Un semnal de alarmă vine din partea specialiștilor care au dezvoltat și implementat sisteme de inteligență artificială la nivel global. Într-un articol publicat de Business Insider, Sol Rashidi – expertă internațională în IA și fostă conducătoare în companii precum IBM și Amazon Web Services – explică de ce dependența de IA reprezintă o problemă reală și modalități de prevenție.
Cu peste 15 ani de experiență în domeniul inteligenței artificiale și analiză de date, ea a coordonat peste 200 de proiecte IA în diverse industrii și a ocupat poziții de conducere precum director de date și director de analize în companii globale din tehnologie. Astfel, mesajul ei nu e unul anti-tehnologie, ci unul de utilizare responsabilă, cu implicații directe asupra educației copiilor.
Utilizați IA ca stimulent pentru gândire, nu ca înlocuitor
Una dintre ideile principale exprimate de Sol Rashidi este că inteligența artificială trebuie folosită pentru accelerare, nu pentru substituție. În esență, IA trebuie să ne asiste în activități pe care le înțelegem deja, nu să preia complet procesul de reflecție.
Rashidi observă tot mai frecvent un fenomen alarmant: rezultatele „corecte” obținute cu ajutorul IA, dar fără înțelegerea motivelor din spatele lor. În timp, acest comportament duce la fenomenul numit „atrofie intelectuală”, adică reducerea capacității de analiză, verificare și gândire critică.
Riscul este și mai accentuat pentru copii și adolescenți. Dacă un elev utilizează IA pentru a genera răspunsuri sau eseuri și le predă fără a le înțelege, procesul de învățare este practic ocolit. Informația nu este asimilată, pusă în context sau analizată critic. Rashidi sugerează o întrebare esențială pentru părinți: „Ajută această unealtă la dezvoltarea mea sau doar accelerează obținerea unui rezultat?” În context educațional, această întrebare se traduce în: copilul învață ceva folosind IA sau obține doar răspunsul final?
Modalitatea sănătoasă de utilizare implică IA în rol de:
- structurare a unei teme;
- generare de idei sau explicații preliminare;
- clarificare de concepte dificile.
Pașii finali trebuie să fie întotdeauna intervenția umană: reformularea, verificarea informației, argumentarea și explicarea cu propriile cuvinte. Fără aceste etape, IA nu accelerează procesul de învățare, ci îl golește de conținut.
Discernământ digital: de ce „copiatul” nu înseamnă învățare
Un alt aspect central în mesajul lui Sol Rashidi se referă la capacitatea de discernământ digital. Într-un ecosistem informațional în care o mare parte a conținutului este generată sau amplificată de inteligența artificială, este vitală abilitatea de a diferenția între informații valide și cele plauzibile.
Rashidi avertizează că multe răspunsuri create de IA „sună bine” și sunt convingătoare, dar nu sunt întotdeauna corecte sau verificate. Problema apare atunci când aceste răspunsuri sunt acceptate ca adevăr definitiv, fără a fi comparate cu surse reale sau filtrate prin gândirea critică.
Pentru elevi și adolescenți, această practică poate deruta dezvoltarea abilităților de analiză critică. Dacă răspunsurile apar instant și fără efort, dispare nevoia de a pune întrebări, de a căuta surse alternative sau de a construi un raționament propriu.
Rolul părinților devine crucial: în loc să interzică utilizarea IA, pot încuraja:
- verificarea informațiilor din mai multe surse independente;
- explicarea verbală a răspunsurilor: „Cum ai ajuns la această concluzie?”;
- identificarea limitelor unui răspuns oferit automat.
Astfel, aceste exerciții simple transformă IA dintr-un „motor de răspunsuri” într-un instrument activ de învățare.
Cum pot părinții contribui cu reguli simple pentru un raport echilibrat cu IA
Din experiența sa, Sol Rashidi formulează câteva principii simple de aplicat în familie. Unul dintre acestea este segregarea clară între sarcinile cognitive și comunicarea personală. Rashidi evită utilizarea IA pentru compunerea mesajelor, emailurilor sau discursurilor importante, pentru a menține autenticitatea și capacitatea de exprimare.
Pentru copii și adolescenți, această regulă devine cu atât mai relevantă. Dezvoltarea abilităților de scris, argumentare și exprimare a emoțiilor necesită practică. Delegarea acestor activități către IA poate încetini progresul.
Alte recomandări utile pentru părinți:
- IA poate fi folosită pentru a realiza o schiță sau ciornă, nu pentru versiunea finală a temei;
- orice răspuns generat trebuie explicat și înțeles de copil;
- IA nu substituie lectura materialelor originale sau manualelor.
Tehnologia în sine nu reprezintă o problemă, subliniază Rashidi, ci modul în care este integrată. Copiii care învață să utilizeze IA ca sprijin, nu ca înlocuitor al reflecției, vor avea un avantaj real: vor lucra mai eficient, fără a-și pierde capacitatea de a gândi independent. Inteligența artificială va rămâne o componentă integrantă în educație și pe piața muncii. Întrebarea nu este dacă o acceptăm, ci dacă reușim să le insuflăm tinerilor modul în care o pot folosi pentru a deveni mai competenți și mai autonomi.