De ce românii achită cea mai mare taxă pe energie electrică din Europa

Facturile în creștere la energie electrică – mai ales după eliminarea, din 1 iulie 2025, a plafonării suportate de stat – determină mulți români să se întrebe de ce avem cele mai ridicate tarife din Europa, în ciuda faptului că țara noastră este producătoare de gaze și energie electrică.

Unele motive sunt evidente: nu dispunem de capacități de stocare precum cele din alte țări europene și injectăm în rețea când avem excedent. În schimb, în perioadele de consum intens, achiziționăm la prețuri exagerate. Altele țin de politica fiscală a guvernului, începând cu TVA-ul majorat din pachetele Bolojan din vara trecută și continuând cu diverse taxe ascunse incluse în facturi.

Un factor influent este și contextul energetic internațional, care afectează prețul de tranzacționare a energiei, precum și avariția furnizorilor.

Gândul a stat de vorbă cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, pentru a descoperi măsurile pe care românii le pot adopta pentru a reduce impactul facturilor excesive la electricitate.

România, liderul UE la distrugerea resurselor energetice convenționale

Este esențial să observăm că, în ultimii 10 ani, spre deosebire de majoritatea țărilor europene care au făcut noi investiții în producția internă, România a pierdut peste 20% din capacitatea de producție și și-a redus cu 56% capacitatea de generare pe bandă. Ca urmare, importăm peste 20% din energie, ceea ce implică costuri foarte ridicate.

România se află în fruntea politicii energetice a Uniunii Europene, închizând complet termocentrale și facilități pe cărbune, care susțineau producția de energie electrică.

• În ultimul deceniu, în timp ce majoritatea statelor europene au investit în dezvoltarea propriului sistem energetic, România a trecut rapid la închiderea în masă a unităților de producție, în special a termocentralelor și minelor de cărbune.
• De asemenea, țara noastră nu a realizat suficiente investiții pentru a compensa aceste diminuări. Noile centrale inaugurate nu au reușit să înlocuiască integral capacitățile pierdute.

Pe lângă adoptarea euro, Bulgaria ne depășește cu cel mai mic tarif energetic din Europa

Este important să menționăm și exemplul Bulgariei, țară care, deși nu are o economie la fel de dezvoltată ca România, se laudă acum cu cele mai avantajoase prețuri la energie electrică. După ce ne-a devansat în privința euro, aderând la moneda europeană de la 1 ianuarie 2026, Bulgaria ne oferă și cel mai redus tarif electric european (detalii AICI).

• Țara din sud de Dunăre reprezintă un exemplu de gestionare eficientă a sistemului energetic – prețuri accessibile, capacități de producție și stocare. Noi doar ne lăudăm cu proiecte în stadiu de plan, susține Asociația Energia Inteligentă (AEI).

• Din iulie 2025, România a intrat pe piața energiei liberale, însă schimbarea a fost bruscă și comunicată insuficient. Astfel, după ani de plafonări și intervenții, statul a retras garanțiile, fără a oferi cetățenilor alternative de tranziție. AEI afirmă că această situație a dus la o creștere medie a tarifelor de peste 60% în câteva luni, fără o reformă reală.

O anomalie economică – surplus de energie diurnă dat gratuit, import seara la tarife de 1.000 de ori mai mari

Potrivit ministrului energiei, Bogdan Ivan, prețurile excesive plătite de români sunt influențate de o situație particulară: surplus de electricitate în timpul zilei, pe care îl injectăm gratuit în rețea. Seara, însă, importăm energie la prețuri de până la 1.000 de ori mai mari.

La scurt timp după numirea sa, ministrul Bogdan Ivan a anunțat următoarele măsuri:

• Modificarea Legii 23 – simplificarea procedurilor pentru instalarea capacităților de stocare (bateriile)
• Reactivarea termocentralelor de la Mintia și Iernut
• Proiecte de interconectare electrică cu statele vecine
• Accent pe investiții. „Este nevoie de investiții consistente în rețele. Să diversificăm sursele, nu doar în zona regenerabilelor”, a declarat ministrul.
• Accesarea de fonduri UE pentru finanțarea energiei nucleare.

Producție mare în perioade de cerere redusă, capacități de stocare insuficiente

Dumitru Chisăliță a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, factori care determină tarifele ridicate la electricitate. În opinia sa, prețul crescut se corelează cu cotația mare a PZU (prețul mediu pentru ziua următoare pe piața internă), lipsa bateriilor de stocare și o anomalie de producție.

”Există mai mulți factori care explică tarifele mari în România. Cotația PZU și tariful final pentru consumatori au crescut din cauza unor cauze interne, precum majorarea tarifelor pe PZU și creșterea contractelor forward în ultimii ani. Legat de PZU, situația este următoarea: Cauzele interne sunt generate mai ales de sistemul energetic românesc. Chiar dacă am dezvoltat capacități în ultimii doi ani, acestea nu sunt susținute de o bază de stocare a energiei.

De asemenea, aceste capacități au fost dezvoltate fără a fi prevăzute stocuri pentru energia electrică. Chiar dacă producem cantități mari de energie la un moment dat, dacă nu există cerere, această energie, fiind abundentă, este exportată sau chiar se oprește capacitatea de producție.

Noi avem nevoie de această energie în special dimineața și iarna, deoarece acestea sunt perioadele de vârf ale consumului. În aceste momente, energia ieftină și abundentă lipsește. Ca urmare, adesea trebuie să o importăm sau să o achiziționăm la costuri mari de la furnizori externi. În aceste situații, chiar dacă producăm mult în perioadele de surplus, nu o putem consuma integral, fiindcă nu avem stocuri suficiente”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Procesele de producție și consum sincronizate sunt esențiale pentru a evita suprasarcina pieței și tarifele mari.

Furnizorii cumpără prețuri mari în perioadele de vârf și practică prețuri de vânzare ridicate

În acest sistem complicat, distribuitorii trebuie să achiziționeze energie în perioadele de cerere maximă, ceea ce duce la creșteri automate ale tarifelor.

„În absența cererii, prețul este redus, iar energia este vândută la prețuri mici, însă atunci când cererea crește și tarifele sunt ridicate, acești distribuitori cumpără energia la prețuri mari și vând mai departe la tarife mari.”

Această dinamică explică de ce diferențele dintre prețurile de producție și cele de consum pot fi semnificative, generând fluctuații mari ale tarifelor și instabilitate pe piața electrică.

Taxe și accize ascunse care cresc tarifele finale

Un alt motiv major pentru creșterea facturilor este reprezentat de măsurile fiscale ale guvernului, printre care majorarea TVA-ului, precum și alte taxe și contribuții mascate în structura tarifelor, menționează Chisăliță. În ultimii ani, poverile fiscale în sectorul energetic au crescut semnificativ.

• Taxele fiscale din sectorul energetic s-au majorat constant în ultimii 5-6 ani, adăugând procente suplimentare pentru companii, furnizori și operatori, ceea ce se regăsește în prețurile plătite de consumatori.

Pierderi considerabile în sistemele de transport și distribuție

Există și o cauză internă legată de eficiența slabă a sistemelor de transport și distribuție, continuă expertul. Pierderile semnificative din aceste sisteme se traduc în costuri suplimentare, suportate de consumatori.

Factori externi influențați de piața globală

De asemenea, există trei cauze majore externe:

1. Dispariția unor resurse ieftine și abundente de energie electrică din Europa de Est, precum energia din Ucraina până în 2022, a părut să acopere o nevoie. Aceasta a fost înlocuită cu surse mai costisitoare.
2. Cererea crescută în Ucraina, Moldova și în alte regiuni est-europene, alimentată și din importuri din Grecia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, contribuie la prețurile mari. Prețurile pe piață sunt aproape identice în aceste țări, indicând o interconectare a piețelor.
3. Blocajul energetic din Austria limitează fluxurile de energie ieftină din vestul și centrul Europei către zona sud-est-europeană, amplificând astfel prețurile.

Aceste trei cauze externe au menținut prețurile PZU pentru România la nivel de 23-24 euro/MWh, superioare zonei centrale europene, influențând și tendințele generale de preț în contractele pe termen lung, precum și cotația gazelor naturale, explica expertul.

Eliminarea plafonului nu a fost pregătită corespunzător, iar furnizorii au ales prețurile maxime posibile

Specialistul subliniază că autoritățile nu au explicat suficient populației momentul eliminării plafonului de la 1 iulie 2025, protecție susținută de stat anterior. Această lipsă de comunicare a permis furnizorilor să aplice cele mai mari tarife, adesea fără justificare validă.

”Lipsa unei pregătiri adecvate a pieței pentru eliminarea plafonării a fost o greșeală majoră. Comunicarea anunțului, precum și planificarea pentru asigurarea unei competiții reale, au fost insuficiente.

„Fără o pregătire temeinică, nimeni nu are motivația să ofere prețuri mici. În absența unor reglementări și informații clare, actorii de pe piață vor domina tarifele mai mari, iar consumatorii vor plăti mai mult, adesea fără să realizeze cauza.”

Autoritatea și-a atras atenția încă din 2024 asupra acestor riscuri, avertizând asupra creșterii prețurilor. În cele din urmă, dar prea târziu, aceste avertismente s-au cristalizat în creșteri spectaculoase ale facturilor, fără măsuri de protecție eficiente.

Schimbarea furnizorului devine cea mai eficientă strategie pentru reducerea costurilor energiei

Conform lui Dumitru Chisăliță, consumatorii au început să profite de diversitatea ofertelor de pe piața liberalizată, alegând furnizori mai ieftini, ceea ce a dus la scăderea tarifului mediu. În opinia sa, această abordare reprezintă cea mai bună soluție pentru a diminua pe termen lung facturile de energie.

O schimbare în furnizor poate duce la reduceri semnificative ale tarifelor.

Potrivit președintelui ANRE, între iulie 2025 și decembrie 2025, peste 500.000 de clienți au ales să își schimbe furnizorul de energie.

Această schimbare a condus la o diminuare de până la 6% a prețului mediu al energiei electrice în România.

Astfel, dacă consumatorii ar opta pentru ofertele mai competitive, facturile lor ar putea fi mai mici cu până la 35%.

Există doar două variante eficiente pentru a reduce costul energiei: alegerea unui furnizor mai ieftin și reducerea fiscalității. O combinație a acestor măsuri poate duce la o scădere de 10% a facturii.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

• Hidroelectrica a încheiat un acord cu grupul francez EDF pentru relansarea proiectului Tarnița-Lăpușești, hidrocentrala din Cluj fiind evaluată la un miliard de euro.
• Alin Tișe, lider PNL, critică atitudinea guvernului Bolojan, acuzând driftul în domeniul energiei și exorbitanțele unor comisioane de până la 85 de milioane de euro anual, aduse de activitatea unor entități din sectorul energetic.