La începutul anului 2025, Guvernul Ciolacu, format din aceeași coaliție, fără USR, a solicitat Parlamentului aprobarea bugetului. Conform programării, deficitul bugetar trebuia să fie de 7% din PIB. În ciuda acestui obiectiv, la finalul anului 2025, deficitul a atins 7,7% din PIB. Analiza execuției bugetare și planificarea inițială de la începutul anului sunt prezentate în cifre.
Deși veniturile estimate inițial erau de 668 miliarde lei, s-au colectat efectiv doar 663 miliarde lei. Execuția bugetară la sfârșitul anului, publicată recent de Ministerul Finanțelor, demonstrează diferența semnificativă dintre proiecție și realitate. Veniturile totale au fost cu 5 miliarde lei mai mici decât cele asumate de autorități, în timp ce cheltuielile guvernamentale au crescut cu 7 miliarde lei, în ciuda presiunii fiscale continuue asupra populației.
Bugetul pentru 2025, deși marcat de măsuri de austeritate, a fost extrem de optimist în predicții. Deși se estimau venituri de 668 miliarde lei, acestea erau bazate pe o cotă TVA de 19%. După majorarea TVA la 21% la 1 august, încasările bugetare nu au atins țintele previzionate. În plus, creșterea estimată de 16% a veniturilor nominale a fost prea optimistă, chiar și în contextul unei creșteri a PIB-ului de doar 2,5%.
Datele publicate de Ministerul Finanțelor relevă motivele nereușitei în atingerea proiecției bugetare
Mai mult, scăderea veniturilor față de estimările de la începutul anului nu rezultă din neîmplinirea veniturilor din TVA, accize sau impozitul pe profit și pe venit. În mod surprinzător, sau nu, nereușita provine din „scamatoria” prezentată de Guvern ca un succes, adică reducerea deficitului bugetar prin transferul împrumuturilor pierdute din PNRR la venituri. Conform proiectiei inițiale, sumele primite de la UE erau estimate la 88 miliarde lei, dar execuția indică doar 76 miliarde lei încasate, adică cu 12 miliarde lei mai puțin. În ceea ce privește investițiile, previziunile indicau o cheltuială de 150 miliarde lei, însă s-au utilizat efectiv doar 138 miliarde lei.
Aceasta a fost și problema semnalată anterior de Gândul, și anume că țara a pierdut miliarde de euro din fondurile PNRR, bani pe care nu mai poate recupera, în timp ce execuția bugetară a indicat venituri din PNRR ce nu au fost efectiv încasate. Practic, Guvernul Bolojan a creat iluzia unei absorbții mai eficiente decât cea reală, trecând în contabilitate împrumuturile pierdute din PNRR ca venituri, ceea ce a generat un plus de 10 miliarde lei, echivalentul a 2 miliarde euro, peste 0,5% din PIB.
Unde a reușit Guvernul Bolojan să colecteze fonduri și unde a înregistratpierderi
La impozitul pe profit, sumele sunt conforme cu cele din Strategia fiscal-bugetară prezentată la începutul lui 2025, iar încasările din impozitul pe venit au crescut cu 2 miliarde lei, atingând 59 miliarde lei, față de estimările de 57 miliarde lei. La TVA, încasările au fost ușor mai mici cu 2 miliarde lei față de previziuni, în ciuda majorării cotei TVA la 21%. La accize, s-au înregistrat cu 1 miliard lei mai puțin decât anticipațiile, în timp ce contribuțiile sociale au fost cu 2 miliarde lei mai mari, totalizând 208 miliarde lei, în loc de cei 206 miliarde lei estimați. Veniturile nefiscale au fost peste prognoză cu 1 miliard lei.
Sursa: Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025-2027
Cheltuielile publice au depășit estimările, iar austeritatea a rămas doar pe hârtie
Astfel, execuția bugetară de la finalul anului arată o creștere a veniturilor nelegate de PNRR cu 7 miliarde lei față de estimări. Deși Guvernul a promovat anul 2025 ca fiind an al austerității, cheltuielile au crescut cu tot cu 7 miliarde lei față de previziuni, în special la capitolul bunuri și servicii, unde s-au ajuns aproape de 101 miliarde lei, cu 6 miliarde lei peste bugetul inițial.
Sursa: Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025-2027
Dacă eliminăm artificiile contabile, deficitul bugetar al României în 2025 s-ar fi situat aproape de nivelul din anul precedent, și nu sub ținta ambițioasă a Guvernului. În 2024, deficitul a fost de aproximativ 8,65% din PIB, conform datelor oficiale.
REZUMAT:
- Analiza oficială confirmă că cifrele Ministerului Finanțelor reflectă o reducere fictivă a deficitului bugetar în 2025.
- Fostul ministru de finanțe, Adrian Câciu, critică această abordare și consideră că această „scamatorie” indică o înșelătorie contabilă.
- Guvernul Bolojan s-a împrumutat în 2025 mai mult decât a fost necesar, iar banii rămași rămân neutilizați.