Rușii nu pot fi eliminați tehnic de pe piețele globale de hidrocarburi și resurse, iar Uniunea Europeană achiziționează încă petrol și gaze din Rusia, însă sub formă de produse provind din China, Turcia sau India, explică economistul rus Dmitri Potapenko. Despre impactul financiar al războiului, expertul rus afirmă că aceste costuri sunt de regulă transferate către populație. Aabordat de HotNews, doi analiști ruși, Maxim Blant și Dmitri Potapenko, analizează efectele sancțiunilor occidentale asupra economiei Rusiei și dacă acest stat mai își permite să susțină războiul din Ucraina.
- Veniturile Moscovei din petrol și gaze au scăzut în 2025 cu aproape 25% comparativ cu 2024, conform unei analize a site-ului independent rusesc istories.media cu sediul în Letonia, iar agențiile internaționale indică presiuni tot mai mari pe bugetul federal.
- „Inflația structurală în Rusia, calculată pe coșuri reale de consum, se situează între 10-15% anual”, afirmă Potapenko, care nu anticipează revoltă populară față de această situație.
- Dmitri Potapenko (56 ani) este economist, om de afaceri și analist financiar rus. În ultimii ani, acesta a devenit o voce activă în mass-media rusă, participând la emisiuni radio, dezbateri și conferințe economice în care critică politicile de reglementare excesivă și birocratizarea mediului de afaceri.
- Maxim Blant este economist și jurnalist, recunoscut ca observator și comentator al economiei ruse din anii 2000. A părăsit Rusia în martie 2022, după începutul invaziei în Ucraina.
- „Discuțiile despre faptul că Uniunea Europeană nu mai importă hidrocarburi din Rusia sunt, să fim serioși, exagerate. În realitate, petrolul și gazele sunt achiziționate sub formă de produse „provenind din China”, „Turcia” sau „India”. Originea nu dispare odată cu eticheta”, explică Dmitri Potapenko.
„În Rusia, statisticile sunt modificate”
Ministerul rus de Finanțe a anunțat că veniturile din petrol și gaze în 2025 au totalizat 8,5 trilioane de ruble, echivalent cu 93,9 miliarde de euro, în scădere cu 24% față de 2024. Autoritățile atribuiesc această reducere scăderii prețurilor petrolului.
În același timp, veniturile din alte surse au crescut cu 13%, atingând 28,8 trilioane de ruble, în principal datorită majorării taxelor pe cifră de afaceri și TVA. Chiar și astfel, aceste venituri au rămas sub planificat.
Economistul Dmitri Potapenko menționează că interpretarea datelor oficiale trebuie făcută cu precauție, deoarece acestea reflectă, mai degrabă, o schimbare de metodologie, nu o transformare structurală.
„În Rusia, statistica nu minte, dar este modificată. În prezent, veniturile din petrol și gaze includ doar plățile directe. Totuși, aceasta nu înseamnă că Rusia a redus fundamental dependența de aceste resurse.”
„Mulți bani ajung în buget și prin alte mecanisme, precum taxa pe extracția resurselor naturale (NDPI). Dacă analizăm unitățile de marfă, nu documentele, vedem că ponderea Rusiei pe piața petrolului și gazelor rămâne în jur de 30%”, completează economistul.
Deși sancțiunile occidentale au crescut costurile economice ale Rusiei, Potapenko nu consideră că acestea sunt principalele cauze ale scăderii veniturilor bugetare.
„Aceste sancțiuni sunt de tip limitativ. Ele cresc cheltuielile și afectează bugetul, dar nu distrug în mod fundamental economia”, afirmă el.
„Gazul și petrolul nu devin chinezești doar pentru că trec prin China”
În această situație, economistul afirmă că Uniunea Europeană continuă să achiziționeze hidrocarburi rusești indirect.
„Discuțiile despre faptul că UE nu mai cumpără hidrocarburi din Rusia sunt exagerate. În realitate, acestea sunt achiziționate sub formă de produse cu proveniență „china-toate”, „turcești” sau „indiene”. Gazul sau petrolul nu devin chinezești doar pentru că au trecut prin anumite țări”, explică Potapenko.
O analiză Faridaily indică faptul că reducerea veniturilor din petrol și gaze, alături de stagnarea economică, sugerează limitele creșterii cheltuielilor bugetare, așa cum s-a întâmplat în primii ani de război. Totuși, Dmitri Potapenko nu este de acord cu această opinie.
„Într-un sistem autoritar, limitele reale pentru cheltuieli militare sunt inexistente. Funcționarii folosesc statul pentru a construi un regim autoritar și decid veniturile și cheltuielile. Astfel, sistemic, cheltuielile militare pot fi extinse aproape la infinit”, afirmă economistul.
Costurile se transferă în populație și economia civilă, adaugă el.
„Aceasta duce la probleme în sectorul civil. Dar mecanismul este simplu: «Tată, vei bea mai puțin?». «Nu, fiule, vei mânca mai puțin». Așa funcționează această economie”, conchide Potapenko.
În ciuda dezechilibrelor majore, deficitul bugetar de aproximativ 11 trilioane de ruble (120,3 miliarde de euro), datoriile companiilor mari și „găurile” din sistemul bancar evaluate la 10 trilioane, economia rusă continuă să funcționeze.
„Dacă adunăm toate aceste cifre, rezultă aproape 40 de trilioane de ruble (436 de miliarde de euro). Practic, totul ar fi trebuit să se prăbușească. Însă nu se întâmplă acest lucru deoarece Rusia nu poate fi eliminată tehnic de pe piețele globale de petrol, gaze, metalurgie și materii prime”, explică Potapenko.
De asemenea, creșterea prețurilor în Federația Rusă devine tot mai vizibilă pentru cetățeni, însă economistul nu anticipează proteste masive, având în vedere situația actuală.
„Oamenii din Rusia nu mai sunt constrânși precum înainte. Au pierdut această calitate de mult. Poți stabili orice preț. Inflația reală, determinată pe coșuri concrete de consum, este de 10-15% anual. La servicii, creșterea este și mai mare. Eu plătim în prezent 20.000 de ruble pe utilități, față de 450 în anul 2000”, menționează Potapenko.
„Statul cheltuie cât vrea, iar nota de plată este inflația”
O analiză realizată pentru HotNews de economistul Maxim Blant indică faptul că, în primii ani de conflict, statul rus a demonstrat că poate majora cheltuielile aproape fără limită.
„Bugetul rus cheltuie exact atât cât dorește. Discuțiile despre «poate» sau «nu poate» sunt, în mare, vorbe fără fundament. Primele trei ani de război au arătat că bugetul poate mări cheltuielile în aproape orice proporție. Aceste costuri sunt suportate prin inflație. Din a doua jumătate a anului 2023 și mai ales în 2025, prioritatea autorităților a devenit controlul inflației, apropiind-o de nivelul dorit, dar pe seama încetinirii creșterii economice”, explică Blant.
El remarcă faptul că, pentru prima dată, Ministerul Finanțelor a manifestat o anumită disciplină bugetară, ceea ce are efecte negative în economie.
„Reducerea cheltuielilor în decembrie, comparativ cu anii anteriori, indică apariția unei discipline bugetare. Problema este că acest lucru a dus la acumularea unei crize a datoriilor, despre care mediul de afaceri vorbește intens din 2025”, afirmă economistul.
„O parte semnificativă a companiilor rusești începe deja reducerea personalului”
Potrivit lui Blant, marile companii se confruntă cu lipsă de lichiditate, creștere a restanțelor la credite și chiar insolvențe.
„O proporție importantă a firmelor ruso-republicane a început deja reducerea personalului, aproximativ 25%, în estimări. În orașele mari, asistăm la cea mai amplă serie de închideri din sectorul HoReCa, de la începutul pandemiei”, avertizează economistul.
„Sectorul militar-industrial va fi finanțat indiferent de condiții. Atâta timp cât în Rusia există minereu de fier, cărbune și hidroenergie, producția militară va continua. Indiferent dacă populația sărăcește sau trăiește din ajutoare, armata va primi resurse. Sprijinul financiar, creditele preferențiale și programele în sprijinul industriei sunt reduse sau eliminate. Companiile dependente de aceste scheme vor începe să cadă, una câte una. E doar o chestiune de timp până când primul domino se va prăbuși”, avertizează Blant.
Sancțiuni eficiente sunt cele aplicate „din umbră”
Referindu-se la reacția internațională, Blant consideră că sancțiunile europene nu au avut impact semnificativ asupra economiei ruse, în timp ce sancțiunile americane au fost mai eficiente.
„Pachetul al 19-lea de sancțiuni ale UE nu a avut efecte reale. În schimb, sancțiunile americane împotriva Lukoil și Rosneft, precum și inspecțiile tancurilor din „flota clandestină”, au produs rezultate. De la începutul anului, mai multe tancuri rusești au fost reținute, ceea ce a dus la majorarea discountului la vânzarea petrolului rus față de Brent”, explică economistul.
Al 19-lea pachet de măsuri, adoptat în octombrie 2025, intenționează să intensifice presiunile asupra economiei de război a Rusiei, vizând sectoare esențiale precum energia, sectorul financiar, industria militară, zonele economice speciale și persoane sau entități implicate în războiul de agresiune. Cea mai dură măsură este interzicerea completă a importurilor de GNL din Rusia și intensificarea controalelor asupra „flotelor clandestine” folosite pentru ocolirea sancțiunilor energetice.