Economistul renumit, Bogdan Glăvan, avertizează printr-o postare pe rețelele de socializare că România se confruntă cu o perioadă de criză economică ascunsă de fluxurile masive de fonduri europene. Anul acesta, țara noastră urmează să primească 20 miliarde de euro, dintre care 10 miliarde din PNRR și 10 miliarde subvenții agricole și fonduri de convergență, echivalentul a 5% din PIB. Deși se estimează o creștere economică de 1%, economistul afirmă că acest procent reflectă mai degrabă influența fondurilor externe decât performanța reală a economiei interne.
Deși ministrul Finanțelor a subliniat că România va avea în 2026 „un buget pentru relansare și investiții”, cifrele prezentate în conferința de presă sunt identice cu cele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Prognoza de toamnă emisa de această instituție indică clar o creștere reală de doar 1%. În acest context, Bogdan Glăvan avertizează că această creștere este de fapt o iluzie, susținută de fondurile europene, subvențiile agricole și fondurile de convergență.
„În România, în acest an, intră 20 miliarde de euro, adică 5% din PIB, iar economia crește cu 1%! Imaginem ce s-ar întâmpla dacă cele 10 miliarde de euro din PNRR și cele 10 miliarde de euro subvenții agricole și fonduri de convergență nu ar fi injectate în economie. Probabil, economia ar înregistra o scădere de 4%. Am simplificat pentru a fi mai clar,” afirmă Bogdan Glăvan.
Criza din România este camuflată statistic de Guvernul Bolojan
Expertul susține că în România există o criză manifestată în cadrul întreprinderilor, în mediul rural și urban, și consideră că statul încearcă să acopere problemele economice prin fluxurile financiare provenite din fonduri europene. De asemenea, economistul afirmă că acești bani, introduși în bugetul național, nu ajung în mod echitabil în rândul populației, ci sunt direcționați către buzunare particulare prin canale specifice. Mai mult, Glăvan subliniază că, în absența acestor fonduri externe, economia României ar suferi o scădere de cel puțin 4%, iar creșterea aparentă nu reflectă performanța reală a economiei interne.
„Criza este reală. Se manifestă în rândul întreprinderilor și în comunitățile din mediul urban și rural. Ea este camuflată statistic de aceste fluxuri de fonduri europene, care însă nu sunt distribuite uniform pentru toți cetățenii, ci ajung în buzunare private prin canale specifice. România nu va avea o creștere economică echilibrată și incluzivă până când instituțiile ei nu vor deveni mai incluzive. Din păcate, creșterea poverii fiscale duce la politici extractive, contrar celor redistributive sau incluzive.”
Analiza datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor confirmă această perspectivă.(execuția bugetară pentru 2025 indică venituri sub planificat, iar cheltuielile au depășit bugetul stabilit). În plus, o parte semnificativă din creșterea aparentă a veniturilor a fost influențată de anumite practici neconforme. România a pierdut miliarde de euro din fondurile PNRR, bani care nu mai puteau fi recuperați, însă în execuția bugetară au fost raportate venituri din aceste fonduri care, de fapt, nu au fost încasate. Astfel, guvernul a creat o iluzie a unei absorbții mai eficiente, trecând în registre contabile împrumuturi pierdute din PNRR ca venituri, generând un plus de 10 miliarde de lei, echivalent cu peste 0,5% din PIB.
RECOMANDAREA AUTORULUI: