De cel puțin un an, termenul de „creștere economică” domină discursul românilor, fiind adesea folosit de autorități pentru a evidenția un statut aparent favorabil al economiei. Conform definiției din manualele de economie, această noțiune reprezintă avansul durabil al valorii totale a bunurilor și serviciilor produse într-un anumit interval de timp, de regulă fiind măsurată prin evoluția Produsului Intern Brut (PIB) real, ajustat pentru inflație. Indicatorul este esențial în analizele macroeconomice pentru că indică capacitatea unei țări de a genera mai mult, de a angaja mai mulți oameni și de a crește nivelul de trai al populației.
Pe scurt, creșterea economică reflectă abilitatea tot mai mare a economiei de a satisface nevoile cetățenilor săi, indiferent de natura acestora, contribuind astfel la sporirea bunăstării generale. În plan pe termen lung, dezvoltarea economică devine motor al progresului național, o economie sănătoasă prezentând cicluri de expansiune urmate de corecții naturale. În practică, factori precum investițiile, productivitatea muncii, inovația tehnologică, nivelul educației și stabilitatea instituțională sunt strâns asociate cu evoluția economiei.
Atunci când companiile fac investiții în tehnologii mai eficiente, când forța de muncă este mai bine pregătită sau când autoritățile creează un mediu predictibil pentru mediul de afaceri, economia are potențialul de a produce mai mult cu aceleași resurse sau chiar cu resurse reduse.
Obiectivul principal al politicilor economice îl constituie promovarea creșterii economice, deoarece aceasta generează șanse de angajare, salarii mai avantajoase și le oferă guvernelor libertatea de a aloca resurse suplimentare pentru servicii precum sănătatea, educația sau infrastructura, contribuind, totodată, la îmbunătățirea nivelului de viață al populației.
De obicei, această creștere se cuantifică prin evoluția PIB-ului real, care indică performanța economică în condițiile eliminării efectelor inflației. Totuși, o creștere economică nu garantează distribuție echitabilă a veniturilor sau o creștere uniformă a bunăstării, motiv pentru care calitatea și structura acesteia sunt la fel de importante precum ritmul de creștere.
Situația creșterii economice în România
În ultimii ani, economia românească a înregistrat o creștere mai lentă decât cea anticipată de analizele Ministerului Finanțelor. În 2024, de exemplu, avansul real al PIB-ului a fost de aproximativ 0,9%, sub estimările inițiale de peste 3%. În 2025, ritmul de creștere a rămas moderat, cu date ale Institutului Național de Statistică (INS) indicând o creștere de 1,4% în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă a anului anterior.
Pentru anul 2026, prognoza indică un avans moderat al economiei, cu o creștere a PIB-ului de la 0,9% în anul precedent la 1,0% în prezent. Raportat la PIB-ul de aproximativ 1.909 miliarde de lei în 2025, acest avans de doar 1% se traduce printr-un spor de circa 19 miliarde de lei, fiind semnificativ sub estimări.
Sursa: Ministerul Finanțelor
Problema României nu o reprezintă doar ritmul lent de creștere, ci și structura acesteia. Măsurile de austeritate implementate de guvern, menite să reducă deficitul bugetar, au influențat negativ consumul și au temperat investițiile. Economiștii au avertizat încă de la anunțarea măsurilor fiscale că acestea vor încetini economia sau vor accentua o tendință de răcire deja existentă.
În 2025, creșterea economică a fost de circa 1%, iar estimările indică faptul că și în acest an, economia românească va avea o evoluție moderată. Exporturile au fost afectate de scăderea competitivității și a tarifelor comerciale internaționale, iar absorbția fondurilor europene a întârziat, în cauză fiind întârzieri în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Direcțiile viitoare ale creșterii economice
În perioadele de ieșire din crize, economia își recuperează progresiv, însă creșterea economică în aceste intervale nu devine întotdeauna la fel de inclusivă ca în condițiile de normalitate. Totodată, evoluțiile pozitive pot include reducerea ratei șomajului, creșterea numărului de angajați și majorarea salariilor medii.
RECOMANDARE:
- Analiza inflației: cauze, efecte și modul în care afectează economia românească, evidențiind impactul asupra buzunarelor populației și asupra finanțelor publice
- Previziuni economice: provocările actuale, închiderea fabricilor, creșterea șomajului și scăderea consumului, și principalele indicii economici în sectoarele industrial, construcții și retail
