În comunicatul publicat pe Truth Social, liderul de la Casa Albă a afirmat că India va „continua” reducerea tarifelor vamale și a barierelor comerciale fără taxe pentru produsele americane, urmărind să ajungă la zero, și va achiziționa „peste 500 de miliarde de dolari” în energie, tehnologie, produse agricole, cărbune și alte bunuri din Statele Unite.
De partea indiană, prim-ministrul Modi a confirmat pe platforma X reducerea tarifului la 18% pentru produsele „Made in India”, fără a detalia public, în aceeași postare, calendarul și mecanismele privind înlocuirea petrolului rusesc.
Acordul survine după luni de tensiuni comerciale. În luna iunie, Trump a anunțat un tarif de 25% pentru bunurile din India, împreună cu o taxă suplimentară legată de importul de țiței rusesc, măsuri care au crescut congestia totală a tarifelor pentru anumite exporturi indiene până la 50%, fiind unele dintre cele mai ridicate cote aplicate unui partener comercial major.
Reacția pieței a fost rapidă: contractele pentru indicele GIFT Nifty (tranzacționat în GIFT City) au crescut semnificativ după anunț, indicând o început de săptămână favorabilă pentru bursele indiene, după o perioadă în care tarifele ridicate riscau să afecteze exporturile către piața americană.
De ce „petrolul rusesc” reprezintă un factor crucial pentru Moscova
Interesul geopolitic al acestei înțelegeri depășește dimensionarea comercială bilaterală. Dacă India într-adevăr întrerupe importurile de țiței din Rusia, impactul pentru Moscova ar putea fi semnificativ: analize independente indică că, în decembrie 2025, India a reprezentat aproximativ 38% din exporturile rusești de țiței (a doua destinație după China).
Această reducere ar putea lovi în bugetul rus. Veniturile provenite din petrol și gaze alcătuiesc în jur de un sfert din încasările bugetului federal, iar estimările Reuters indică o scădere accentuată a acestor venituri la începutul anului 2026, din cauza prețurilor mai scăzute și a fluctuațiilor rublei.
Pe termen scurt, retragerea Indiei ar putea determina Rusia să caute rapid alți cumpărători, probabil oferind discounturi mai mari și suport logistic mai costisitor — factori care comprimă marjele de profit și pun presiune pe finanțele publice.