În 2026, într-o capitală europeană, în sectorul considerat cel mai prosper din București, condițiile de trai sunt similare cu cele de acum peste un secol. Este vorba despre Cartierul 16 Februarie – Chitila Triaj, o zonă unde locuitorii sunt neglijați de autorități și se află aproape de izolare de mediul urban. Lipsiți de rețele de gaze, în anumite zone nu există alimentare cu apă, iar serviciile de transport public nu le acoperă străzile. Singurul pod peste calea ferată către acest cartier este foarte precar, iar promisiunile autorităților de a îmbunătăți situația durează de zeci de ani. În aceste zile geroase, cu străzile acoperite de zăpadă, condițiile de viață sunt extrem de dificile…
În anul 2025, Sectorul 1 a avut un buget aprobat de peste 2,4 miliarde de lei, fiind unul dintre cele mai avansate sectoare din București, incluzând cartiere renumite precum Floreasca sau Primăverii.
Tot în această zonă administrativă se află unul dintre cele mai izolate locuri din România, unde locuitorii trăiesc în condiții tradiționale, mulți pe lângă toalete în curte și fără utilitățile de bază, chiar și în anul 2026.
Chitila Triaj, o enclavă în Sectorul 1
„Nu avem nimic aici. Nu avem farmacie, magazine, iar pentru cumpărături mergem pe jos până în zona civilizată”, povestește o locuitoare de pe Strada Mamaia, din Chitila Triaj.
De peste un deceniu, autoritățile din sectoarele 1 și 6, alături de compania CFR, se acuză reciproc pentru această situație, iar primarii au promis în campanie rezolvarea problemelor din această „enclavă” din nord-vestul capitalei.
Din păcate, autoritățile nu au reușit să adopte soluții eficiente pentru aceste comunități, iar cartierul din Sectorul 1 reprezintă cea mai clară dovadă a incapacității administrative.
„Nu avem apă potabilă, o luăm de la Dumnezeu. Nu avem gaze, ne încălzim cu lemne. Pe doamna Clotilde (Clotilde Armand, fost primar al Sectorului 1 – n.r.) nu am văzut-o pe aici. În același mod, actualul primar nu a venit să vadă situația”, exclamă o altă locuitoare din cartier, care pare desprins din secolul al IX-lea.
Locuitorii se încălzesc cu lemne sau cu butelii
În lipsa rețelelor de gaze, locuitorii se încălzesc cu lemne sau cu alte surse improvizate. Doamna Panciu folosește o aerotermă pe gaze, conectată la o butelie.
„O butelie de gaz ține șase zile și costă 130 de lei. Noaptea nu o folosesc, fiind înfricoșător, iar caloriferul este activ pe timpul zilei. Plătesc mult și pentru curent, dar aici nu avem altă soluție”, povestește femeia în vârstă.
În zilele de ger accentuat, viața în Chitila Triaj devine aproape insuportabilă, condițiile fiind deja dificile din cauza zăpezii abundente, iar magazinele alimentare fiind absente din zona. De asemenea, prima stație de autobuz se află la peste un kilometru distanță.
„Dacă am nevoie de un taxi, trebuie să cheltui peste 40 de lei pentru a ajunge la Piața Crângași, deși distanța este doar 4 kilometri. Așa cere traficul local și condițiile de drum”, explică o bătrână.
Locuitorii din Chitila Triaj își pierd speranța în schimbări majore.
„Ne promit doar înainte de alegeri, apoi uită de noi”, adaugă un alt locuitor al acestei zone defavorizate.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
- Imagini exclusive | În Sectorul 1, situație asemănătoare Evului Mediu. Viceprimar despre haosul din Chitila Triaj: „Este o enclave. CFR trebuie să ne sprijine”
- Soluțiile propuse de George Tuță pentru locuitorii din Chitila Triaj, care trăiesc în condiții precare, în cea mai avansată administrație din București
