Ministrul Apărării, Radu Miruță, a afirmat, la Palatul Victoria, că statul român gestionează cu fermitate contractele din industria de apărare și exclude orice influențe din zona serviciilor sau firme „invenate peste noapte”. El a precizat că Ministerul Apărării colaborează doar cu companii autorizate prin mecanisme instituționale clare, verificarea fiind făcută de structuri specializate, nu de minister.
Controale și penalități pentru întârzieri în contracte
Miruță a spus că, pentru o întârziere de aproximativ 38 de zile, Ministerul Apărării a încasat deja penalități în valoare de 41 de milioane de euro de la un contractor. El a adăugat că o factură similară urmează să fie emisă în perioada următoare pentru alte întârzieri.
Ministrul a afirmat că statul aplică strict clauzele contractuale, afirmând că nu exista în relațiile comerciale o mare bună-credință. El a menționat că penalitățile financiare sunt executate conform condițiilor stabilite și nu există excepții.
Sprijinul pentru Ucraina și desecretizarea sumelor
Radu Miruță a reiterat că susține desecretizarea sumelor totale de sprijin acordat Ucrainei, excludând componenta militară. El a explicat că dezvăluirea detaliilor despre stocurile militare românești ar putea duce la deduceri și la compromiterea informațiilor strategice.
De asemenea, oficialul a menționat că, pentru transparență, a fost făcut public un sprijin de 50 de milioane de euro direcționat către Ucraina prin bugetul NATO, sumă care nu permite deducerea stocurilor militare românești. Această contribuție, realizată în timpul actualului guvern, a fost prezentată public de către ministru, evitând astfel secretizarea acesteia timp de decenii.
Mecanismul SAFE și achizițiile comune
Potrivit lui Miruță, România se împrumută prin mecanismul SAFE cu o dobândă de aproximativ 3,1% pe 40 de ani, cu o perioadă de grație de zece ani. Produsele achiziționate în cadrul acestui mecanism sunt incluse deja în planul multianual de înzestrare aprobat de CSAT și Parlament, ceea ce elimină posibilitatea alegerii opționale.
El a explicat că avantajele mecanismului CONSTAU în costuri mai mici și livrări mai rapide, realizate și prin achiziții comune cu alte state NATO. Miruță a menționat că din cele 21 de proiecte, 11 sunt achiziții în comun, iar aceste colaborări stimulează prețuri mai mici și termene de livrare mai scurte, datorită contractelor deja existente ale altor țări.
Exemplul oferit a fost programul de rachete Mistral, realizat în parteneriat cu Franța, Polonia și Cehia. În plus, ministrul a precizat că toate firmele românești care îndeplinesc condițiile sunt eligibile pentru contracte viitoare, menționând că multe solicitanțe au fost deja aprobate și discutate la nivel instituțional.
Miruță a subliniat că, dacă doar o singură firmă face solicitări, acestea pot avea prețuri mari, dar dacă sunt cel puțin două, costurile devin mai competitive pentru forța de arma a României. El a subliniat importanța diversificării ofertelor pentru a obține cele mai bune condiții.