România își intensifică eforturile de reformare a companiilor de stat, urmărind reducerea sinecurilor, a angajaților cu salarii mari fără atribuții concrete și a companiilor aflate pe pierdere. Progresul pare a fi în etapa inițială, după aproape patru luni de la începutul mandatului, fiind nevoie de timp pentru implementare și respectarea legislației.
Schimbări legislative esențiale pentru guvernanța corporatistă
În 2025, a fost modificată legea guvernanței corporatiste. Aceasta este OUG 109 din 2011, adaptată în anul anterior conform unor principii OECD. Schimbările vizează oferirea unor instrumente pentru demararea procesului de reformă a companiilor de stat și eliminarea deficiențelor anterior constatate.
Legea revizuită urmărește stabilirea unor reguli clare pentru funcționarea acestor companii. Experții și autoritățile speră ca aceste măsuri să contribuie la curățarea și eficientizarea sectorului public de business. Implementarea acestor modificări trebuie să respecte rigorile legislative, iar procesul de reformare durează atât timp cât țările care sau alăturat OECD, unele cu mulți ani înainte.
Rolul Ministerelor și ghiduri pentru companiile de stat
Autoritățile intenționează să instruiască funcționarii și miniștrii în domeniul guvernanței corporative, pentru a clarifica procesul și responsabilitățile în gestionarea companiilor de stat. Se lucrează la elaborarea unor ghiduri de bune practici, care să evidențieze limitele și atribuțiile ministerelor în controlul acestor entități.
Ministerele trebuie să stabilească clar profilul consiliilor de administrație, precum și așteptările și indicatorii de performanță pentru conducere. În exemplul dat, pentru o companie din domeniul transporturilor, ar fi necesar un consiliu cu specialiști în finanțe, drept sau transport.
Incertitudini privind indicatorii de performanță
Oana Gheorghiu a criticat modul în care au fost utilizați indicatorii de performanță în trecut, considerându-i ridicol de nepotriviți pentru măsurarea eficienței. Exemplele furnizate includ prezența zilnică la muncă, participarea lunară la ședințe sau menținerea numărului de clienți, ceea ce nu reflectă performanța reală a unei companii, mai ales în cazul monopolurilor.
Aceasta a subliniat că astfel de indicatori nu sunt relevanți și nu contribuie la îmbunătățirea performanței reale a companiei.
Limitări în comasarea funcțiilor în consiliile de administrație
Un alt pas în procesul de reformare a fost eliminarea posibilității ca aceleași persoane să fie membre în multiple consilii de administrație. În plus, au fost stabilite limite pentru numărul de membri, astfel ca, de exemplu, un membru să nu poată face parte în mai multe consilii simultan.
Ministrul are dreptul să numească cel mult un reprezentant într-un consiliu format din trei membri, sau doi într-unul cu cinci membri, reducând astfel conflictele de interese și costurile administrative excesive.
Reducerea pierderilor și restructurarea companiilor
Se încearcă recuperarea pierderilor prin reducerea costurilor administrative, precum cheltuielile cu membrii consiliilor. Gheorghiu a precizat că aceste măsuri încep să dea rezultate în momentul în care apar consilii formate din profesioniști, capabili să selecteze manageri performanți.
Reforma depinde de formarea unor structuri sănătoase, care să promoveze managementul competent, cu obiectivul de a face companiile competitive și pentru a asigura rezultate financiare mai bune. Gheorghiu a evidențiat că o societate performantă necesită un consiliu condus de specialiști.
În prezent, procesul de reformare a companiilor de stat din România constă în modificarea legislației, reconsiderarea rolurilor ministerelor și stabilirea unor reguli mai stricte pentru funcționarea acestor entități, pentru a crește transparența și eficiența.