Un proiect legislativ depus recent de un grup de senatori și deputați din mai multe partide propune modificarea Legii 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române. Inițiativa, criticată atât de membri ai Academiei, cât și de oficiali ai Curții de Conturi, ar putea avea consecințe semnificative asupra administrării instituției și asupra mandatului conducerii sale.
Controversele legii și punctele — cheie ale proiectului
Proiectul prevede extinderea mandatului președintelui Academiei Române de la patru la cinci ani și eliminarea limitărilor privind numărul de mandate, permițând astfel o poziție pe termen nelimitat. De asemenea, modifică regimul patrimoniului, permițând transferul de proprietăți din sectorul public în privat fără avizul Guvernului.
Informațiile vin în contextul unui raport al Curții de Conturi, finalizat în decembrie 2024, care menționează 14 erori cu impact asupra situațiilor financiare ale Academiei. Potrivit acestui raport, situațiile financiare au fost denaturate în mai multe aspecte, inclusiv legate de patrimoniu, înregistrări contabile și gestiunea bunurilor.
Detalii despre constatările raportului Curții de Conturi
Raportul indică faptul că, pentru anul 2024,Academia nu a reflectat în situațiile financiare drepturile deținute conform dispozițiilor testamentare ale testatorului Jacques M. Elias asupra patrimoniului Fundației Elias. Nu a fost înregistrat în evidența contabilă procentul de 10% din veniturile acestei fundații, venituri ce nu au fost urmărite sau încasate.
De asemenea, nu au fost înregistrate tranzacții și decizii de compensare în valoare totală de 6.183.905 lei. Lipsuri în gestiune s-au constatat și în farmacia centrului de diagnostic și tratament din București, totalizând peste 10,3 milioane de lei. La filiala Timișoara, prejudiciul adus entității nu a fost calculat corect, iar în cazul Bibliotecii Academiei nu au fost prezentate documente pentru bunurile imobile în administrare.
Alte nereguli semnalate includ denaturarea situațiilor financiare ale Institutului Național de Cercetări Economice din cauza reevaluărilor întârziate ale imobilelor, precum și nerespectarea principiilor contabile la Spitalul Universitar de Urgență Elias, unde unele venituri și cheltuieli nu au fost înregistrate conform momentului producerii.
Reacțiile din cadrul Academiei și inițiativa de retragere a proiectului
49 de membri ai Academiei Române, printre care și președintele Ioan Aurel Pop, au transmis o scrisoare Parlamentului solicitând ca proiectul de lege să nu fie discutat în forma actuală. Membrii consideră că eliminarea limitării mandatelor este inoportună și contravine valorilor democratice, aceștia fiind nemulțumiți de faptul că nu au fost consultați anterior.
La rândul său, senatorul PNL Daniel Fenechiu, unul dintre inițiatorii proiectului, a cerut sprijin pentru retragerea inițiativei legislative, invocând scrisoarea publică a Academiei și solicitând respectarea unui articol din regulamentul Senatului privind procedura de retragere a proiectelor.
Context și urmări
Inițiativa legislativă a fost suspendată temporar la solicitarea semnatarilor, în condițiile în care membrii Academiei au insistat că proiectul nu a fost supus consultării corespunzătoare. În acest mod, se evită o potențială dezbatere parlamentară asupra modificărilor dorite de unii legislatori.
Raportul Curții de Conturi continuă să fie o referință importantă în analiza gestionării financiare a Academiei, iar reacțiile din cadrul instituției indică o opoziție clară față de pașii legislativi care ar modifica normele de funcționare.
Academia Română nu a răspuns public la aceste critici, ci se așteaptă, cel mai probabil, la o nouă evaluare a propunerilor legislative.