Ministerul Culturii a publicat norme privind organizarea și evidența timpului de muncă în instituțiile de spectacole și concerte
Ministerul Culturii a lansat recent un proiect de norme pentru organizarea unitară și evidența timpului de muncă în instituțiile publice de spectacole și concerte, ceea ce a generat reacții critice din partea personalului artistic. Documentul prevede înregistrarea orelor de activitate, inclusiv a timpului dedicat repetițiilor și exersării, în încercarea de a uniformiza evidența activităților.
Originea și conținutul normei
Normele au fost elaborate la solicitarea Curții de Conturi în 2023, ca parte a unui proiect de trasabilitate a muncii în sectorul cultural. Potrivit documentului, artistul trebuie să declare pe proprie răspundere că a muncit și și-a îndeplinit orele de lucru stabilite de lege. Timpul de muncă trebuie să fie conform Legislației Muncii, cu un plafon de 40 de ore pe săptămână și 160 de ore pe lună.
Aplicabilitatea și explicațiile oficiale
Ministerul a precizat că măsura se aplică doar instituțiilor din subordinea primăriilor și consiliilor județene. În plus, timpul de lucru poate fi considerat inegal, atâta timp cât se respectă timpul de 40 de ore săptămânal și 160 de ore lunar. Creația este însă considerată pontată între ore fixe, într-un mod care a fost interpretat de unii ca fiind excesiv de birocratic și inadaptat specificului artistic.
Reacțiile artiștilor și opinia publică
Reacțiile din partea unor personalități din muzică și teatru au fost dure. Nicu Alifantis, de exemplu, a comentat ironic despre măsură, afirmând că „în teatru nu s-a muncit niciodată normat 8 ore pe zi”, remarcând că munca artistică nu poate fi cuantificată astfel. Muzicianul a criticat deschis și declarațiile ministrului Culturii, András Demeter, afirmând că cultura nu poate fi normată.
Lia Bugnar a catalogat măsura Ministerului Culturii ca fiind de natură nazistă, făcând referire la fraza și asocierea cu figura lui Göring sau Goebbels, și a criticat în același timp intenția ministrului Demeter de a impune fișe de pontaj și program de lucru strict pentru artiști.
Critici asupra impactului asupra artei și culturii
Specialiști și personalități culturale au susținut că normarea actului artistic dispusă de minister privează creația de specificul său, reducând activitatea artistică la simple ore de muncă. Oana Pellea a citat un fragment din Eugene Ionesco, ilustrând că artistul trebuie să fie un creator de lumi, nu un simplu executor de norme. Ea a avertizat că o astfel de reglementare riscă să ducă la mediocritate și moarte culturală, reducând libertatea artistică.
Pe de altă parte, opinia exprimată în mediul artistic critică atât procesul birocratic, cât și abordarea de control excesiv, punând sub semnul întrebării aplicabilitatea și eficiența măsurilor în contextul specific al sectorului cultural.
Concluzii și perspective
Normele elaborate de Ministerul Culturii pentru evidența timpului de muncă în instituțiile culturale au stârnit controverse importante. Contestatarii consideră că acestea pun în pericol libertatea și specificul creației artistice, în timp ce oficialii justifică măsura prin necesitatea trasabilității și controlului activităților.
Nimeni nu a comunicat încă dacă măsurile vor fi implementate strict și în alte tipuri de instituții, sau dacă vor suferi modificări după reacțiile și discuțiile generate.
