Președintele PNL, Ilie Bolojan, a fost acuzat de fostul parlamentar Hubert Thuma de implicare într-o serie de strategii interne percepute ca fiind orientate spre „userizarea” partidului, precum și de propuneri controversate pentru candidatul la alegerile prezidențiale din 2024. Thuma a declarat că Bolojan ar fi fost susținut să promoveze candidaturi din afara formațiunii, precum Mircea Geoană sau Elena Lasconi, pentru a contracara o variantă propusă din interiorul PNL.
Critici la adresa candidaturii din 2024
Thuma afirmă că în urmă cu un an, la alegerile din 2024, Crin Antonescu era considerat candidat susținut de coaliția PSD-PNL-UDMR, dar în spațiul public s-a transmis ideea că acesta nu va candida. El consideră că Ilie Bolojan nu a dezmințit această informație, deși era evidentă pentru mulți membri ai partidului.
Liderul CJ Ilfov susține că, deși exista presiunea ca Bolojan să candideze, acesta a refuzat această poziție. În loc, el a propus două candidaturi externe partidului, ceea ce Thuma a qualificat ca fiind un șoc pentru el personal.
Acuzații privind influența în partid
Thuma susține că apropiații lui Bolojan și-au exprimat în campanie sprijin pentru alte variante, fără a face campanie pentru Crin Antonescu. Acuzațiile sale vizează, totodată, intenția de a influența alegerea candidatului, sugerând o strategie de „userizare” a internelor PNL.
El declară că sondajele premergătoare alegerilor din 2024 indicau că Nicolae Ciucă nu avea șanse să câștige, motiv pentru care Bolojan a fost propus, dar a refuzat, și în schimb a sugerat alternative, precum Mircea Geoană sau Elena Lasconi.
Considerații asupra strategiilor interne
Thuma afirmă că varianta cu Mircea Geoană, fost președinte PSD, fiind propusă de Bolojan, este reevaluată drept hilară, având în vedere diferențele de apartenență politică. El consideră, totodată, că propunerea Elenei Lasconi pentru un tandem cu Bolojan în cazul în care candidatul câștigă alegerile prezidențiale indică o tentativă clară de „userizare” în partid.
Liderul liberal vede aceste evenimente ca fiind parte a unei strategii oficinale de influențare internă, menită să reducă puterea tradițională a membrilor activi și să integreze în conducere oameni din alte formațiuni politice sau din afara partidului.
Apariția funcțiilor ministeriale și politicile de conducere
Conform lui Thuma, actuala structură a cabinetului din Piața Victoriei reflectă această dinamică, fiind plasate în poziții ministeriale persoane care nu sunt membri PNL, cum ar fi miniștri proveniți din alte formațiuni sau independenți, în timp ce mulți membri ai partidului nu dețin funcții de conducere.
El critică distribuția funcțiilor, afirmând că, din totalul celor trei miniștri, doar unul este liberal, ceilalți fiind de la USR și REPER, ceea ce, în opinia sa, subminează autonomia și influența PNL în structurile guvernamentale.
Hubert Thuma continuă să argumenteze că aceste decizii lezează autonomia partidului și favorizează o influență externă, sugerând că este un semn clar al unei tentative de „userizare” a PNL, în care puterea este decentralizată și controlată de alte interese politice sau personale.
În cazul în care aceste afirmații se vor dovedi corecte, ele indică o situație internă tensionată și o încercare clară de influență în procesul decizional din PNL, cu potențial impact asupra alegerilor din 2024 și asupra viitorului partidului.