Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a solicitat Curții Constituționale a României (CCR) să ceară opinia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în legătură cu modificările propuse la legislația pensiilor magistraților. Decizia a fost luată pentru a clarifica dacă aceste modificări respectă principiile și drepturile din cadrul dreptului european.
CCR va analiza cererea și urmează să decidă asupra unui raport favorabil sau nefavorabil, în condițiile în care o decizie a Curții Europene poate dura mai multe luni. În prezent, o nouă ședință a CCR este programată pentru săptămâna viitoare, miercuri.
Lia Savonea: „Decizia rapidă fără clarificări majore poate avea consecințe grave”
Președinta ICCJ, Lia Savonea, a declarat că amânarea deciziei de către CCR este o măsură procedurală. Ea a explicat că solicitarea către CJUE nu are scopul de a tergiversa, ci reprezintă un instrument prevăzut în tratatele europene pentru clarificări legislative.
Savonea a spus că instanța națională trebuie să analizeze toate elementele relevante, mai ales în cazul unei probleme de interpretare a dreptului european, pentru a evita consecințe „mai grave pe termen lung”.
Transferul cererii către CJUE a fost realizat cu o zi înaintea termenului limită, iar această decizie a fost motivată de analiza juridică și dinamica cazului, a precizat ea.
Șefa ICCJ a adăugat că durata procedurii nu este criteriul principal, ci claritatea juridică și respectarea principiului supremației dreptului european. „O decizie rapidă, fără clarificări esențiale, poate avea consecințe negative”, a afirmat Lia Savonea.
Referitor la momentul trimiterii solicitării, ea a spus că a fost influențat de analiza juridică a cazului și de dorința de a utiliza toate instrumentele legale pentru o soluție corectă.
Motivațiile ICCJ pentru solicitarea de opinie a CJUE
În cererea depusă marți, ICCJ explică că se impune o opinie a CJUE pentru a evalua dacă modificările la pensiile magistraților respectă dreptul Uniunii Europene.
Judecătorii susțin că unele dispoziții propuse pot încălca principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime — principii fundamentale ale ordinii juridice europene.
Instanța mai menționează că aceste modificări sunt susceptibile de a nu respecta legislația europeană, întrucât pot duce la discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari, pot reduce siguranța financiară a judecătorilor și pot perpetua instabilitatea legislativă.
ICCJ sunt de părere că regimul tranzitoriu propus instituie diferențe dificil de justificare și creează un tratament discriminatoriu din punctul de vedere al dreptului european.
Obiecții ale ICCJ față de modificările legislative
ICCJ a formulat cinci obiecții care ridică probleme din perspectiva dreptului european:
- Pot conduce la tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu.
- Nu sunt însoțite de o fundamentare riguroasă și transparentă ce să permită un test de proporționalitate, din cauza lipsei datelor relevante.
- Pot diminua nivelul de siguranță financiară al judecătorilor.
- Perpetuează instabilitatea legislativă, favorizând o stare de incertitudine.
- Instituie un regim tranzitoriu cu diferențe obiectiv dificil de justificat.
ICCJ consideră că aceste elemente pot contraveni atât principiilor fundamentale ale dreptului european, cât și garantării independenței magistraților.