România va prelua începând cu 1 iulie 2026 președinția în exercițiu a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP), funcție exercitată anterior de Bulgaria. Mandatul va dura un an, până la 30 iunie 2027, fiind oficial preluat în cadrul Summit-ului SEECP de la Sofia, programat pentru iunie 2026.
Experiență anterioară în conducerea SEECP
România a deținut anterior președinția procesului de trei ori. Primele perioade au fost 1999 – 2000, apoi 2004 – 2005 și 2013 – 2014.
Obiectivele mandatului românesc
Agenda României va include accelerarea procesului de integrare europeană pentru țările participante. Se va pune accent pe intensificarea cooperării regionale în domenii precum conectivitatea energetică, transportul și digitalizarea.
Online, autoritățile române intenționează să promoveze consolidarea dialogului politic și economic în regiune. În plus, se vor avea în vedere măsuri pentru întărirea rezilienței regionale în fața provocărilor geopolitice și a amenințărilor hibride.
Declarația ministrului Afacerilor Externe
Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, a afirmat că România intenționează să fie un partener activ și constructiv în cadrul SEECP. Ea a subliniat scopul de a promova stabilitatea, securitatea și dezvoltarea durabilă a regiunii.
Ministrul a adăugat că România va continua să susțină perspectiva europeană și euro-atlantică a statelor din Europa de Sud-Est. De asemenea, autoritățile române doresc să întărească rolul SEECP ca vocea regiunii, pe care se propune să o reprezinte activ și la nivelul Uniunii Europene.
Contextul Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est
Procesul a fost înființat în 1996 și funcționează ca un forum politic neinstituționalizat. Documentul de referință principal este „Carta de la București”, semnată în 2000, care stabilește relațiile de bună vecinătate, stabilitate, securitate și cooperare în regiune.
Participanți și obiective
Statele membre ale grupului includ Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Grecia, Kosovo, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia și Turcia.
Preluarea președinției de către România va marca un nou mandat în cadrul procesului de cooperare regională, unde obiectivul principal rămâne consolidarea stabilității și dezvoltării în Europa de Sud-Est.