Președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Valeriu Zgonea, a afirmat că transformarea digitală a României nu se limitează la implementarea tehnologiilor, ci presupune integrarea acestora în economie și societate, precum și consolidarea capacității instituționale și a cadrului de reglementare. Declarația a fost făcută în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală.
Transformarea digitală: mai mult decât tehnologie
Valeriu Zgonea a subliniat că digitalizarea trebuie abordată ca un proces de integrare profundă a tehnologiilor în societate și economie. El a atras atenția că, în Europa, guvernanța, capacitatea instituțională și reglementarea sunt esențiale pentru succesul acestui proces.
„Digitalizarea nu este doar tehnologie, ci implică modul în care schimbările sunt integrate în societate și în mediul de afaceri”, a spus Zgonea.
Rolul regulilor și incluziunea digitală
Președintele ANCOM a evidențiat că modelul european pune accent pe incluziune și pe factorul uman. El a menționat că digitalizarea ar trebui să fie accesibilă tuturor, indiferent dacă este vorba de persoane, firme sau instituții.
„Problema este că, pentru mulți, productivitatea digitală este încă departe”, a declarat Zgonea.
Zgonea a criticat implementarea superficială a digitalizării în administrație, susținând că reformele actuale adesea se reduc la digitalizarea birocratiei tradiționale.
„Se digitalizează birocrația, nu procesele”, a afirmat oficialul.
Probleme structurale în procesul de digitalizare
Valeriu Zgonea a identificat mai multe obstacole în evoluție, între care lipsa interoperabilității între instituții și lipsa de competențe digitale în administrație. Aceste vulnerabilități încetinesc ritmul de digitalizare.
„Interoperabilitatea între instituții și deficitul de competențe digitale sunt principalele provocări”, a precizat el.
El a adăugat că nivelul de digitalizare din mediul economic, în special în rândul întreprinderilor mici și mijlocii, rămâne redus, multe dintre acestea nefinalizând integrarea proceselor digitale.
„Fluxurile de producție ale multor companii nu utilizează tehnologii avansate de colectare și prelucrare a datelor”, a spus Zgonea.
Schimbări în reglementare și cooperare europeană
Președintele ANCOM a explicat că Uniunea Europeană lucrează la o nouă arhitectură de reglementare digitală, în cadrul obiectivelor stabilite pentru Deceniul Digital 2030. Prioritățile includ consolidarea pieței digitale, protecția drepturilor cetățenilor și creșterea competitivității economice.
„Este o schimbare profundă de paradigmă de la reglementarea sectorială la o abordare transversală, bazată pe cooperare interinstituțională și coordonare europeană”, a precizat Zgonea.
În acest context, el a propus crearea unui mecanism de coordonare între autoritățile de reglementare din România pentru a reduce timpii de decizie și a asigura o acțiune convergentă.
Securitatea cibernetică și infrastructura digitală
Zgonea a remarcat că securitatea cibernetică devine o componentă strategică a securității naționale, în contextul implementării directivei NIS 2, care conferă autorităților atribuții clare în supravegherea operatorilor de servicii esențiale și gestionarea riscurilor din mediul digital.
El a evidențiat că România beneficiază de o infrastructură digitală puternică, fiind în top trei în Uniunea Europeană, însă procesul de digitalizare a administrației și mediului privat avansează lent și este fragmentat.
„Infrastructura digitală a României este avansată, dar digitalizarea sectorului public și privat merge cu încetinitorul”, a afirmat Zgonea.
Rolul reglementării în dezvoltarea digitală
Președintele ANCOM a subliniat că reglementarea este fundamentală pentru dezvoltarea digitală și a avertizat că lipsa unui cadru clar poate genera dezechilibre.
„Fără reguli, digitalizarea devine haotică și inegală. Reglementarea nu blochează, ci direcționează procesul”, a explicat Zgonea.
El a mai menționat că, pentru o dezvoltare coerentă, este necesară o colaborare consolidată între autoritățile din România, posibil prin crearea unui mecanism de coordonare comună.
Proiectul „EUROPA CONNECT” și viitorul digital
Proiectul „EUROPA CONNECT” urmărește promovarea politicilor europene în domeniul digital și încurajarea dialogului între decidenți, instituții europene și mediul de afaceri din București, Bruxelles și Strasbourg.
Partenerii acestei inițiative includ Vodafone, Banca Transilvania, Erbasu Construcții, Hidroelectrica și Transgaz.
Valeriu Zgonea a încheiat afirmând că o abordare coerentă și bine reglementată este esențială pentru progresul digital al României.