Bolojan, în 2018: Să fiți salvatori, nu mercenari, în dialog cu rezidenți

Politicianul Marcel Ciolacu a criticat în public datele economice recente, acuzând că acestea au fost “coafate” pentru a ascunde o situație economică dificilă. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că, după doi ani, estimările pentru 2024 au fost manipulate pentru a transforma o creștere economică în recesiune, acuzând o încercare de a estompa dezastrul economic din mandatul lui Bolojan.

Critici la adresa cifrelor statistice și a managementului economic

Fostul premier PSD a calificat manipulările statistice drept “una dintre cele mai grosolane” și a făcut referire la “disperarea actualului premier”. În opinia sa, scăderea economiei din ultimul trimestru și diferența față de estimările analiștilor confirmă aceste critici.

Ciolacu susține că românii nu mai pot fi păcăliți cu cifre și că efectele economice se resimt în viața cotidiană. El indică creșterea prețurilor, dificultățile din spitale și școli drept exemple practice ale realității.

El afirmă că premierul Bolojan „se laudă cu o creștere economică de 0,6% în 2025”, fără a atribui acest succes direct, și leagă situația actuală de „modelul din ultimul deceniu”, criticând modul în care această strategie a fost aplicată în gestionarea economică.

Discuții și nemulțumiri din sistemul medical

O discuție video prezentată în postare îl arată pe Bolojan vorbind cu medici și rezidenți străzi, într-un context de nemulțumire legat de salarii, riscurile profesiei și presiunile din unitățile de urgență.

O rezidentă afirmă că a ales să rămână în sistem pentru echipă și pentru familie, nu pentru bani, și exprimă dorința de a rămâne lângă colegi.

Răspunsul primarului Bolojan a fost: „Trebuie să duceți această treabă la capăt, să fiți cu adevărat salvatori, nu mercenari”.

Nemulțumiri legate de salariile din sistemul medical

Medicii de pe teren semnalează diferențe mici de salarii în raport cu riscurile și volumul de muncă, în special între rezidenți și alte specializări.

Un medic afirmă că diferența față de un intern se situează între 2 și 3 milioane de lei, ceea ce face dificilă convingerea rezidenților să aleagă specializări solicitante, precum urgențele.

În 2018, sistemul medical a fost preocupat de aplicarea noii legi a salarizării, iar medicii din urgențe reclamau că diferențele de venit față de alte specializări sunt mici în raport cu riscurile și volumul de muncă.

Condițiile de muncă din SMURD și presiunea resimțită

O rezidentă descrie presiunea din sistem și cele peste 100 de intervenții pe zi, precum și dificultatea de a lucra pe dispecerat în condiții dificile.

Ea menționează riscurile accidentelor și insulte, explicând că face această muncă din solidaritate și încredere în colegi.

Bolojan a replicat la remarcile despre tensiune și criticile din teren: „Dumneavoastră credeți că pe mine nu mă înjură nimeni?” La care tânăra a răspuns că „ne înjură non-stop”.

Aspecte ale meseriei și acceptarea riscurilor

Primarul își exprimă convingerea că serviciile medicale și de urgență nu aduc doar fericire, dar reprezintă rolurile asumate, având și părți negative.

Asocierea cu „modelul Bolojan” și contextul politic

În postare, Ciolacu afirmă că înregistrarea ar demonstra un „modelul Bolojan” din ultimul deceniu, aplicat „fără excepție” la nivel național. El susține că premierul find înțelegere și empatie doar pentru marii bogați și multinaționale, nu pentru sistemul medical sau populație.

Clipul revine și asupra unei discuții despre condițiile din sistemul local de sănătate, în contextul tensiunilor legate de salarii, riscuri și presiuni, în perioada în care Bolojan era primar la Oradea.

Exit mobile version