România a înregistrat o creștere economică de 0,6% în 2025, după o perioadă de tranziție ce a implicat ajustări structurale și măsuri de disciplina fiscală, a anunțat premierul. Reformele au fost declanșate de schimbările rapide din modelul economic și au vizat reducerea deficitului bugetar și a deficitului extern.
Contextul economic din 2024
În primul trimestru al anului 2024, economia s-a confruntat cu o recesiune tehnică, cu scăderi de 0,4% în primele două trimestre, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Premierul a explicat că, în 2024, au fost înregistrate deficite bugetare de aproape 8–9% din PIB și deficite externe de 8,2% din PIB.
Cheltuielile publice din acea perioadă s-au direcționat predominant către consum și importuri, fără a genera o dezvoltare reală. Resursele financiare au fost folosite pentru compensarea presiunilor sociale și inflaționiste, ceea ce a redus eficiența impulsului fiscal, iar inflația ridicată a absorbit o parte semnificativă a fondurilor alocate.
În plus, creșterea economică reală a fost sub 1%, iar stimulul fiscal implementat nu a avut efecte semnificative asupra creșterii PIB-ului. Dezechilibrele economice s-au accentuat, deși cheltuielile au fost masive, și s-au înregistrat probleme structurale persistente.
Impactul măsurilor de disciplinare fiscală
Din a doua jumătate a anului 2025, guvernul a început să implementeze măsuri de disciplinare fiscală. Premierul a indicat că eforturile de consolidare au început să dea rezultate, observate prin o corecție aproximativă de 1% din PIB în luna iulie. Aceasta a impus costuri sociale și nemulțumiri, dar a fost considerată o etapă necesară.
Disciplinarea bugetară a fost asociată cu o stabilizare a creșterii economice, care a rămas la nivelul de 0,6% în 2025. Premierul a stabilit o comparație între modelul bazat pe stimul fiscal în 2024 și cel bazat pe disciplină și investiții în 2025.
Schimbarea modelului economic
În 2024, stimulul fiscal masiv a avut impact economic redus, în timp ce în 2025, creșterea s-a susținut pe investiții reale și pe factori structurali. Premierul a afirmat că problema principală nu a fost lipsa fondurilor, ci modul în care acestea au fost cheltuite.
El a explicat că noua strategie se bazează pe investiții, productivitate și export, și nu pe deficit și consum. Aceasta a fost considerată o tranziție necesară pentru a obține o economie mai stabilă și mai competitivă.
Viziunea pe termen lung
Premierul a subliniat că stabilitatea bugetară este o condiție esențială pentru o creștere sănătoasă și credibilă în viitor. În același timp, consolidarea fiscală nu este un scop în sine, ci o condiție pentru dezvoltare sustenabilă.
El a avertizat că această perioadă de ajustare presupune o contracție economică temporară, ca un cost necesar pentru consolidarea bazei economice. Tranziția nu indică o criză, ci o etapă pentru crearea unei economii mai solide și mai competitive, capabile să genereze prosperitate pe termen lung.