Sistema bancar din România a înregistrat progrese semnificative în digitalizare, însă dezvoltarea completă a ecosistemului digital depinde de mai mulți factori, printre care modernizarea administrației publice, implementarea legislației europene și naționale și creșterea competențelor digitale ale populației. Aceste declarații au fost făcute de Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor, în cadrul conferinței EUROPA CONNECT – România Digitală.
Stadiul digitalizării sectorului bancar și impactul administrativ
Potrivit reprezentantei ARB, sistemul bancar este unul dintre cele mai avansate sectoare în procesul de digitalizare din țară. Totuși, progresul depinde în mare măsură de modul în care administrația publică digitalizează serviciile publice și implementează legislația specifică.
Folcuț a menționat că digitalizarea serviciilor publice, inclusiv prin proiecte pentru actualizarea automată a datelor personale, va reduce vizitele clienților în sucursale. Acest proces necesită integrarea sistemelor cu instituții precum Direcția Generală de Evidență a Persoanelor.
„Colegiile cu autoritățile pentru simplificarea proceselor administrative sunt esențiale”, a afirmat oficialul ARB. Ea a dat ca exemplu proiecte care permit actualizarea datelor fără deplasare la bancă, în conformitate cu legea 129/2019, pentru prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului.
Normele de aplicare și relevanța semnăturii electronice
Un obstacol major rămâne întârzierea adoptării normelor de aplicare pentru legea ce recunoaște valabilitatea semnăturii electronice simple și avansate. Aceste norme sunt considerate esențiale pentru reducerea birocrației și accelerarea procesului de digitalizare.
Folcuț a spus că, de doi ani, așteaptă implementarea acestor norme, iar mediul privat are nevoie de clarificări legislative pentru a putea desfășura activități digitale eficiente. Ea a subliniat că sectorul bancar și autoritățile sunt deschise colaborării pentru dezvoltarea portofelului digital european, cu ținta de implementare până în 2026.
Competente digitale și plan național de digitalizare
Una dintre principalele provocări identificate este nivelul insuficient de competențe digitale în rândul populației. În prezent, doar 28% dintre români dispun de competențe digitale de bază, față de media europeană de 56%, conform oficialilor ARB.
Pentru atingerea țintei de 50% până în 2030, este nevoie de un plan național de acțiuni care să combine investiții în infrastructură, resurse pentru adoptarea tehnologiilor în economie și programe pentru dezvoltarea competențelor digitale încă din școală.
Gabriela Folcuț a afirmat că interoperabilitatea între sistemele publice și private trebuie să fie clar definită pentru a asigura succesul implementării. Ea a subliniat importanța unui plan concret cu responsabilități stabilite pentru a evita blocaje în digitalizare.
Construirea unui ecosistem digital complementar
Reprezentanta ARB a evidențiat că digitalizarea nu se reduce doar la infrastructură și conectivitate. Este nevoie de un ecosistem complet, ce include specialiști, consumatori educați digital, măsuri de securitate cibernetică și politici publice coerente.
În opinia sa, pentru a atrage investiții în centre de date și tehnologie AI, România trebuie să asigure resurse energetice, rețele de calitate, autorizări rapide și o piață a talentelor digitale bine dezvoltată. Controlul datelor și al conectivității va determina influența asupra industriei, cercetării și apărării.
Despre proiectul „EUROPA CONNECT” și perspectivele digitale ale României
Proiectul „EUROPA CONNECT” vizează promovarea politicilor europene și dialogul dintre decidenți și instituțiile europene. Evenimentele anuale se organizează la București, Bruxelles și Strasbourg, pentru a monitoriza inițiativele UE în domeniu.
Participanții la conferință au fost: Vodafone, Banca Transilvania, Erbasu Construcții, Hidroelectrica și Transgaz.
Specialiști precum Ruxandra Rîmniceanu de la BNR și Cristea de la DNSC au subliniat necesitatea unor acțiuni clare în securitatea cibernetică, precum și continuarea eforturilor pentru avansarea în acest domeniu, unde implementarea practică reprezintă încă o provocare majoră.
În final, oficialii au evidențiat că, deși progresul în digitalizare este vizibil, rămân obstacole ce trebuie abordate pentru ca România să atingă potențialul maxim al economiei și societății digitale.