Adrian Câciu, fostul ministru al Finanțelor, a criticat dur modul în care premierul Ilie Bolojan gestionează publicarea indicatorilor economici pentru anul 2025. Acesta susține că România a încheiat anul cu o datorie publică de 1.131 miliarde de lei, echivalentul a 60% din PIB, și acuza faptul că autoritățile evită să facă publice datele complete pentru luna decembrie 2025. De asemenea, Câciu afirmă că deficitul cash al țării în 2025 este de 8,1%, dacă ar fi calculat corect, în timp ce deficitul pentru 2024 ar fi trebuit recalculat la 8,2% pe cash și 8,9% pe ESA.
Nepublicarea datelor și recalculările fiscale
Fostul ministru reclamă faptul că Bolojan nu a publicat datele aferente lunii decembrie 2025, deși acestea sunt publice din septembrie. El atrage atenția asupra modului în care sumele din PNRR au fost trecute contabil și consideră că aceste manevre au permis modificarea artificială a deficitului bugetar.
Controverse privind gestionarea sumelor PNRR
Câciu explică că trecerea sumelor din PNRR de pe deficit (în cazul în care au fost înregistrate ca împrumut) pe grant (impact neutru) nu s-a făcut în mod corect. Sumele trebuiau evidențiate retrospectiv în momentul cheltuielii efective, în luna și anul în care au fost alocate, ceea ce ar fi redus deficitul cu o sumă echivalentă de aproximativ 0,4 puncte procentuale.
Încălcarea regulilor Sistemului European de Conturi
Adrian Câciu acuză că premierul Bolojan a încălcat regulile Sistemului European de Conturi (ESA) 2010 în calculele privind deficitul României. El susține că toate sumele au fost trecute în raportarea pe 2025, decembrie, pentru a “coafa” deficitul și a modifica indicatorii oficiali.
Estimări false ale PIB-ului pentru 2025
Fostul ministru afirmă că Guvernul a prezentat informații false despre PIB-ul pe 2025, susținând că acesta ar fi de 1.895 miliarde lei, în loc de 1.909 miliarde, cifră care a fost anunțată public. Câciu acuză o “umflare” a valorii PIB-ului pentru a masca deficitul real.
Manipulări statistice și variabilitate artificială
Câciu critică modul în care statisticile naționale au fost manipulate, afirmând că datele prezentate de INS au fost “coafate” pentru a introduce variații de trei ori mai mari decât media europeană admisă, de 0,2%. El califică această practică drept “coafat” ca la salon, fără a intra în detalii tehnice.
Reflecții asupra percepției analistice și criticilor externe
Fostul ministru adaugă că niciun analist din România nu poate combate oficial aceste cifre și evaluări, considerând că situația este interpretată doar ca lipsă de pregătire. El acuză că criticii nu pot demonstra contrariul și îi compară cu argumentele pe care ar fi avut nevoie pentru a denunța aceste practici.
Provocare față de criticile aduse
Câciu provoacă oficialii și criticii, spunând că, dacă premierul sau alte oficialități ar fi făcut aceleași manipulări, li s-ar fi spus că reprezintă un comportament similar cu cel al Greciei, acuzație legată de falsificarea datelor. El reafirmă faptul că aceste practici nu pot fi contracarate de experți locali, pentru că cifrele și evaluările sunt corecte și bine întemeiate.
Fără alte declarații oficiale, acuzațiile fostului ministru relevant despre modul în care se gestionează și se raportează indicatorii economici devin subiect de dezbatere publică.