Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la Conferința de Securitate de la München că liderii europeni percep o schimbare majoră în contextul securității euroatlantice, afirmând că „au fost depășite unele linii care nu mai pot fi depășite”. În același timp, tensiunile dintre Europa și Statele Unite s-au accentuat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, fapt ce a alimentat îngrijorările privind solidaritatea transatlantică.
Tensiuni și mesaje din SUA
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a avut un discurs mai calm față de anul precedent la München, însă a evitat să menționeze NATO, Rusia sau războiul din Ucraina. El a subliniat că SUA doresc colaborare cu Europa, dar a făcut puține declarații de reasigurare asupra angajamentelor Washingtonului față de securitatea europeană.
Aliniament european pentru apărare națională
Liderii europeni au afirmat intenția de a accelera consolidarea propriilor sisteme de apărare și de a reduce dependența de SUA. Friedrich Merz a declarat că acest nou început este necesar, chiar dacă Statele Unite vor continua să se distanțeze, subliniind că Europa nu se poate baza pe garanții de securitate exclusive din partea altor state.
Cancelarul german, Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic, Keir Starmer, au promis sprijin pentru un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. Merz a anunțat că a început discuții cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, Franța fiind singura țară din Europa cu o capacitate de apărare nucleară complet independentă.
Investiții și dezvolare de sisteme de arme
După începutul războiului din Ucraina, cheltuielile pentru apărare în Europa au crescut cu aproape 80%. Membrii NATO au convenit să mărească cheltuielile de bază de la 2% la 3,5% din PIB, adăugând un plus de 1,5% pentru investiții în securitate.
Miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru proiectul European Long-Range Strike Approach (ELSA), destinat dezvoltării de rachete de adâncime. Însă, proiectele majore întâmpină dificultăți. De exemplu, viitorul avionului de vânătoare franco-germano-spaniol FCAS este neclar de luni de zile, fiind dispute privind cotele de muncă și posibilitatea achizițiilor, atât din partea firmelor UE, cât și de la producători externi.
Provocări în armament și războiul în Ucraina
Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că armele evoluează mai repede decât deciziile politice care le-ar putea opri. Anul trecut, Ucraina a fost atacată cu peste 6.000 de drone și 150 de rachete într-o singură lună, fapt ce evidențiază presiunea continuă asupra infrastructurii de apărare ucrainene.
Ucraina continuă să fie în centrul tensiunilor de securitate din regiune, iar Europa și Statele Unite încearcă să răspundă prin mărirea eforturilor de consolidare a sistemelor defensive și de creștere a cheltuielilor militare.