Kallas și Rinkēvičs avertizează asupra perspectivei evoluției conflictului și aderării Ucrainei la UE
Președintele Estoniei, Kaja Kallas, și șeful de stat leton, Edgars Rinkēvičs, au exprimat opinii despre negocierile cu Rusia, candidaturile Ucrainei și evoluțiile din Europa, în cadrul Conferinței de Securitate de la München.
Poziția Kallas privind negocierile cu Rusia
Kallas a afirmat că Uniunea Europeană trebuie să stabilească clar obiectivele și cerințele înainte de a negocia cu Rusia privind încetarea invaziei în Ucraina. Ea a subliniat importanța definirii unui mandat concret pentru cei care vor purta discuții, spunând că „ceea ce contează mai mult decât să ai un loc la masă este să știi ce să ceri atunci când stai acolo”. Lidera estoniană a propus statelor membre un mandat cu solicitări precise pentru a fi adresate Rusiei.
Contextul alegerilor din Ungaria și impactul asupra aderării Ucrainei
Rinkēvičs a spus că nu trebuie să se facă speculații asupra rezultatelor alegerilor din Ungaria, precizând că aceste rezultate sunt imprevizibile. El a menționat că atât alegerile din Ungaria, cât și cele din Franța și Polonia, programate pentru anul viitor, pot afecta dinamica procesului de aderare a Ucrainei la UE.
El a vorbit despre opoziția premierului ungar Viktor Orbán față de aderarea Ucrainei și a spus că așteaptă să vadă evoluțiile politicii interne pentru a trage concluzii. Totodată, el a adăugat că procesul de aderare trebuie să țină cont și de situația Moldovei, pe care o consideră o componentă importantă în extinderea Uniunii.
Declarații privind perspectivele de aderare și procesul de pace
Rinkēvičs a explicat că UE înțelege necesitatea ca Ucraina să devină parte a blocului comunitar, dar precizează că, în prezent, nu există o disponibilitate pentru a stabili o dată concretă pentru aderare. El a mai spus că procesul trebuie să se armonizeze cu situația din Balcanii de Vest și Moldova, respectiv cu capitolul discuției despre pacea în regiune.
Liderul leton a subliniat că aderarea Ucrainei este strâns legată de un acord de pace și și-a exprimat scepticism privind rolul Rusiei în acest proces, afirmând că, dacă Rusia nu acționează, nu va exista un astfel de acord.
NATO și solicitările privind producția de echipamente militare
Adjunctul secretarului general NATO, Radmila Šekerinska, a evidențiat necesitatea creșterii producției de echipamente militare atât în Europa, cât și în SUA. Ea a făcut referire la deciziile de la ultimul summit NATO de la Haga, privind majorarea cheltuielilor pentru apărare și accelerarea producției proprii.
Šekerinska a spus că stocurile actuale nu sunt suficiente, în special pentru capacitățile cheie de apărare aeriană, și a menționat că, de exemplu, în vizita recentă în Norvegia, a constat că cele mai multe echipamente pentru aceste capabilități sunt disponibile în stockurile SUA sau provin din exporturile acestora către Marea Britanie și alte state europene.
Ea a subliniat ca procesul de creștere a producției necesită reglementări mai eficiente, proceduri rapide și standarde de interoperabilitate clare, pentru a asigura o colaborare eficientă în cadrul NATO.
Franța și discursul privind achizițiile de echipamente de apărare
Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a reafirmat importanța preferinței europene în achizițiile de echipamente militare, considerând această opțiune „bun simț”, mai ales în contextul în care bugetele pentru apărare sunt majore.
El a criticat achizițiile din afara Europei, precum cele din Statele Unite, și a spus că investițiile trebuie să fie controlate din punct de vedere al utilizării, exporturilor și tehnologiilor, pentru a evita dependența și condiționările puse de industria occidentală a armamentului. Haddad a subliniat că achizițiile din afara Europei „nu au sens”, mai ales dacă bugetele au crescut pentru apărare.
Rolul Europei în relațiile transatlantice și prioritățile naționale
Haddad a criticat discursurile care urmăresc să sublinieze diferențele în abordare, și a insistat că UE trebuie să se concentreze pe propriile priorități, chiar și pe reînarmare și creșterea competitivității. El a spus că Europa trebuie să-și definească obiectivele, nu să aștepte aprobarea sau sancțiunile din partea SUA.
Ministrul francez a punctat că, pentru a avea o relație transatlantică echilibrată și matură, Europa trebuie să devină mai autonomă și să nu depindă de clarificările sau aprobările din partea americanilor.
Kallas despre colaborarea anglo-americană și valorile comune
Kallas a afirmat că, deși nu există acord complet asupra tuturor subiectelor, Europei și SUA le leagă valori și interese comune. Ea a subliniat că, atunci când apar critici la adresa Europei, este esențial să recunoască și contribuțiile și valorile pe care le reprezintă.
Șefa Guvernului estonian a remarcat că mesajul lui Marco Rubio, senator american, are și o componentă de stabilire a unei colaborări mai bune între Marea Britanie, Europa și Statele Unite, și a afirmat că aceste relații pot fi fortificate.
Remarcă despre starea civilizației europene
Kallas a răspuns afirmațiilor senatorului Rubio, care sugerau o stare de declin a civilizației europene, și a afirmat că Europa nu se află în pericol de dispariție. Ea a spus că multe țări, inclusiv din afara Europei, doresc în continuare să devină membre ale Uniunii Europene.
Ea a evidențiat Rusia ca o provocare majoră pentru Europa, observând că, de la începutul războiului în Ucraina, eforturile Rusiei nu au reușit să extindă controlul asupra țintelor majore, iar costurile pentru Moscova, inclusiv pierderi umane și colaps economic, sunt considerabile.
Kallas a menționat că Rusia, după un deceniu de conflict, unele inclusiv patru ani de război în Ucraina, nu a reușit să avanseze dincolo de liniile din 2014 și are o economie afectată grav, fiind izolată de piața energetică europeană, în timp ce populația părăsește Rusia.
Aceasta a subliniat că cea mai mare amenințare pentru Rusia acum nu este terenul de luptă, ci capacitatea de a obține mai mult prin negocieri decât pe câmpul de luptă.
