Elveția continuă să își extindă și să modernizeze rețeaua feroviară până în 2045, menținând o tradiție de peste 175 de ani în infrastructura feroviară, bazată pe planificare pe termen lung și investiții consistente. Recent, guvernul elvețian a anunțat intenția de a extinde linia feroviară și de a renunța la peste 30 de proiecte rutiere, concentrându-se pe creșterea capacității feroviare și reducerea traficului de pe autostrăzi.
Planuri pentru rețeaua feroviară și autostrăzi
Consiliul Federal a stabilit ca până în 2030, să se îmbunătățească legăturile dintre Biel, Lausanne și Geneva. Până în 2035, se urmărește introducerea trenurilor la interval de 15 minute între Zurich și Berna și curse la 30 de minute între Berna–Lucerna și Basel–Zurich. Liniile regionale vor avea orare cadențate de jumătate de oră.
În ceea ce privește autostrăzile, prioritatea va fi acordată proiectelor mai rapide, iar partea din A1 va fi extinsă la șase benzi. Nu toate proiectele vor fi anulate, ci doar unele, după consultarea publică programată pentru luna iunie.
Infrastructură feroviară remarcabilă
Elveția deține cel mai lung tunel feroviar din lume, Gotthard Base, de 57 km, finalizat în 2016 după 17 ani de construcție și o investiție de 12,5 miliarde de dolari. Trenurile de pasageri pot atinge viteze de până la 200 km/h în acest tunel.
Țara are cea mai densă rețea feroviară din Europa și cel mai ridicat raport între populație și numărul de călătorii feroviare. În 2026, deciziile din urmă cu un secol continuă să influențeze infrastructura și calitatea serviciilor.
Performanță și punctualitate
În 2022, 94% dintre trenurile elvețiene au fost punctuale, iar în cea mai bună zi, 99% au ajuns la timp. Anul anterior, rata de punctualitate a fost de 92%. Comparativ, în România, documentele CFR SA indică o întârziere totală de 6,6 milioane de minute pentru trenurile de pasageri în 2024, o creștere cu 40% față de 2023.
Nu există trenuri directe între România și Elveția, dar o călătorie de la București la Zurich durează în jur de 26 de ore, cu schimbări la Viena.
Infrastructură istorică și tehnologie avansată
Elveția a început electrificarea rețelei feroviare încă din 1899, fiind prima linie electrificată din Europa, cu o lungime de 41 km și viteze inițiale de 36 km/h. Până în 1960, rețeaua era aproape complet electricizată, comparativ cu România, care avea doar 38% din rețea electrificată în aceeași perioadă.
Constructia tunelului Gotthard în 2016 a durat 20 de ani, cu un buget de 12,5 miliarde de dolari, și a inclus trenuri de pasageri ce pot circula cu 200 km/h. În prezent, rețeaua feroviară a Elveției este aproape în totalitate electricizată, cu o densitate triple față de cea din România.
Inovație în construcția de tuneluri
Elveția a construit tuneluri reprezentative, precum Gotthard și Simplon, pentru a scurta timpul de parcurs și a facilita transportul rapid de marfă și persoane. Tunelul Gotthard, deschis în 2016, a fost realizat după 17 ani, costând 12,5 miliarde de dolari, și permite trenurilor de marfă să circule cu viteze de peste 90 km/h, reducând considerabil timpul de transit.
Planificările până în 2045 includ un tunel de 8,3 km la Grimsel, o investiție de anvergură în infrastructura de lungă durată. Prioritatea pentru continuarea acestor proiecte reiese din strategia de a dezvolta infrastructura ca motor al dezvoltării regionale, în ciuda controversei legate de costuri.
Elveția și-a menținut astfel un model de dezvoltare feroviară de succes, bazat pe planificare strategică, investiții majore și tehnologie avansată, menținând o rețea eficientă și modernizată pe tot parcursul timpului.