România întâmpină dificultăți în avansarea digitalizării, deși dispune de fonduri semnificative și specialiști în domeniu. Concluziile provin din discursurile și pozițiile prezentate la conferința Europa Connect – România Digitală, unde s-a evidențiat că problemele principale nu țin de tehnologie sau finanțare, ci de lipsa unei arhitecturi coerente, a competențelor manageriale și a unui cadru strategic clar.
Managerii, cheia digitalizării
Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, afirmă că problemele identificate sunt bine cunoscute la nivel guvernamental, dar rămâne de văzut dacă vor fi implementate măsuri concrete. El susține că finanțările nu sunt o piedică, ci calitatea managementului digitalizării.
Rangu pune accent pe competențele manageriale ca fiind deficitare și critică numirile în funcții de conducere ale unor persoane cu experiență limitată în proiecte complexe. Conform spuselor sale, digitalizarea nu e o activitate de hobby, ci un proces strategic necesar pentru reforma administrației publice.
Necesitatea unui centru coordonator
Asociația Directorilor de IT face apel pentru înființarea unui CIO Office guvernamental, direct subordonat premierului. Aceasta ar trebui să fie un punct central pentru coordonarea coerentă a digitalizării, gestionând standarde, arhitecturi și registre.
Reprezentanții organizației au transmis în repetate rânduri propuneri și materiale autorităților, însă fără un mecanism clar de implementare, rezultatele întârzind.
Burdușit de fonduri, dar ineficient
Rangu respinge ideea că lipsa fondurilor sau a specialiștilor ar fi bariera digitalizării. El atrage atenția asupra faptului că România are mulți specialiști IT competenți, dar obstacolul major îl reprezintă lipsa competențelor manageriale.
El critică numirile în funcții de conducere ale unor persoane cu experiență redusă în proiecte complex digitale, considerând că digitalizarea necesită leadership competent și curse pentru proiecte strategice.
Migrarea în cloud versus digitalizare reală
Un alt punct abordat este confuzia dintre simpla migrare a aplicațiilor în cloud și adevărata digitalizare. Rangu precizează că mutarea aplicațiilor existente în cloud nu înseamnă automat digitalizare, dacă sistemele sunt gândite slab și problemele sunt doar transferate în altă infrastructură.
El avertizează că autoritățile trebuie să definească clar ce servicii digitale pentru cetățeni vor fi implementate și în ce termen, oferind exemple din alte țări precum Marea Britanie, unde s-a elaborat un plan de 5 ani cu termene precise pentru 50 de servicii publice digitizate.
Riscul repetării greșelilor din trecut
Rangu atrage atenția asupra riscului ca România să repete greșelile din trecut, făcând trimitere la proiecte finanțate din fonduri europene înainte de 2014, care, deși au avut investiții semnificative, nu au dus la rezultate solide, precum cazul infrastructurii digitale în școli, unde, în timpul pandemiei, numeroase unități nu puteau susține cursuri online.
El exprimă speranța ca proiectele recente din PNRR să producă rezultate concrete, evitând situația în care problemele persistă ani de zile fără soluții durabile.
Rolul Ministerului și direcțiile strategice
Conform lui Rangu, ministerul dedicat digitalizării trebuie să fie unul exclusiv strategic, responsabil cu stabilirea politicilor, direcțiilor și standardelor. Implementarea trebuie să fie realizată de specialiști cu experiență în proiecte complexe pentru a asigura rezultate eficiente.
El subliniază că resursele României sunt suficiente pentru recuperarea decalajelor față de alte țări europene, dar fără un centru de coordonare puternic și management profesionist, rezultatele vor rămâne modeste.